rapid

• Fotbal Club Rapid 1923, cunoscut sub numele Rapid, e un club de fotbal din București, care evoluează în Liga 1 / Superliga. 

Rapid a fost fondat în 1923 de muncitorii de la Atelierele Grivița sub numele de Asociația Culturală și Sportivă CFR.

A câștigat de-a lungul istoriei de 100 de ani 3 titluri de campioană a României, de 13 ori Cupa României și de 4 ori Supercupa României. 

Rapid a intrat în faliment în 2016, a fost refondat și a reușit să revină în prima ligă.

Culorile clubului sunt alb-vișinium iar echipa își joacă meciurile de pe teren propriu pe stadionul Superbet Arena-Giulești, fostul „Valentin Stănescu”.

Rapid, începuturi

Pe 25 iunie 1923, muncitorii de la Atelierele Grivia au pus bazele „Asociției Culturale și Sportive CFR” la Școala primară din carier. Teofil Copaci (maistru) a fost numit președintele asociației, Grigore Grigoriu (strungar) a fost primul căpitan al echipei, iar Secretar al clubului a fost numit inginerul Aurel Fotiade.

Alți membri-fondatori au fost: Dumitru Constantinescu, Geza Ginzer, Tudor Petre și Franz Hladt. 

Jucătorii de la „Rampa Militari” şi de la „Excelsior” (Emil Dobrescu, Vasile Constantinescu, Gheorghe Mărculescu, Dumitru Itu) au venit la noua echipă CFR Bucureşti. 

Culorile oficiale a clubului Rapid sunt alb si vișiniu. Au fost alese de cei care au înființat clubul. Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere Grivița.

Stema și imnul echipei Rapid

În prezent, Rapid are pe stemă o acvilă. La începuturi, a avut simbolul CFR-ist, apoi o locomotivă roșie cu abur.

„Suntem peste tot acasă” este imnul echipei Rapid și datează din iunie 1980. Versurile au fost scrise de Adrian Păunescu, iar muzica a fost compusă de Victor Socaciu.

Stadionul Giulești, casă pentru Rapid

Lucrările de construcție la stadionul Giulești, o copie mai mică a „Potcoavei” din Londra a lui Arsenal, au început în 1936 și s-au încheiat în 1938.

Stadionul echipei Rapid a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea. La acea vreme, era una dintre cele mai mari și mai moderne arene din țară.

Printre invitații la ceremonia de deschidere s-au numărat Regele Carol al II-lea al României, Principele Mihai al României și Principele Paul al Greciei. 

Construcția tribunei de nord a fost încheiată la mijlocul anilor 1990, iar „Potcoava” a fost închisă, iar capacitatea a fost mărită la 19.100 de locuri. 

Proiectorul a fost instalat în vara anului 2000. Stadionul a primit numele de „Valentin Stănescu” în 2001, în numele antrenorului care a câștigat cel de-al doilea campionat pentru Rapid, dar este încă cunoscut sub numele de „Stadionul Giulești”, după numele cartierului în care se află. 

Noul stadion, inaugurat pe 26 martie 2022, a costat 67 de milioane de euro și are o capacitate mai mică, de 14.050 de locuri. În prezent, se numește Superbet Arena-Giulești.

„Era Copos”, cea mai de succes din istoria clubului Rapid

În 1992, secţia de fotbal a clubului s-a desprins de restul secţiilor sportive. Așa a apărut Uniunea Fotbal Club (UFC) Rapid Bucureşti în 1993. În 2001, aceasta s-a transformat în asociaţie non profit, cu denumirea de AFC (Asociaţia Fotbal Club) Rapid Bucureşti.

A urmat cea mai de succes perioadă din istoria clubului Rapid. Cu George Copos finanțator, giuleștenii au cucerit două titluri de campioni, în 1999 și 2003, au ridicat de două ori Cupa României, 1998, 2002, de 3 ori Supercupa României, în 1999, 2002 și 2003, Cupa Ligii, în 1994. 

Sub patronajul lui George Copos, Rapid, cu Răzvan Lucescu pe bancă, a bifat și cea mai de succes campanie europeană, calificarea în sferturile de finală ale Cupei UEFA, în 2006, de unde a fost eliminată de Steaua, după 1-1 în Giulești și 0-0 pe „Lia Manoliu”(Arena Națională), datorită golului marcat în deplasare de roș-albaștri.

În vara lui 2006, s-a înfiinţat SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal.

În decembrie 2012, clubul a declanșat procedura de intrare în insolvență, iar, în vara lui 2013, George Copos s-a retras și i-a cedat acțiunile lui Adrian Zamfir. Peste doar un an, clubul a fost preluat de omul de afaceri moldovean, Valerii Moraru.

Retragerea lui Copos, începutul dezastrului pentru Rapid

A urmat o perioadă complicată, iar în 2013, Rapid a fost retrogradată în liga secundă, din cauza problemelor financiare, deși disputase un baraj câștigat în fața Concordiei Chiajna, scor 2-1, și două etape din Liga 1. 

Pe 10 mai 2013, Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal a decis să nu-i acorde licența pentru primul eșalon în sezonul 2013-2014, iar pe 6 iulie, CEx al FRF a decis ca în primul eșalon să participe 18 echipe, cea de 18-a urmând a fi câștigătoarea barajului dintre Rapid și Concordia Chiajna, adjudecat de giuleșteni. 

Adversara a contestat la TAS legalitatea barajului, pentru că Rapid nu avea licență de Liga 1 și a avut câștig de cauză.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Laussane a decis că organizarea barajului a fost neregulamentară. Astfel Concordia Chiajna a rămas în Liga 1, iar Rapid a fost retrogradată în Liga a doua.

Pe 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1. Clubul Rapid a decis să facă recurs la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv, dar nu avea cei 30.000 de euro pentru taxa de recurs. Fanii au pus mână de la mână și au achitat suma, TAS a admis recursul, obligând Federația să acorde Rapidului licența pentru sezonul de Liga 1.

Rapid a revenit în prima ligă imediat, dar a retrogradat - a 7-a oară în istorie - în Liga a doua.

În mai 2016, Rapid a promovat în Liga 1, însă, în același an, pe 14 iunie, justiția a pronunțat falimentul clubului, în primă instanță.

FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016–2017. În cele din urmă, falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016.

Două echipe, Asociația Fotbal Club Rapid și Clubul Sportiv Mișcarea CFR, au dus mai departe numele alb-vișiniilor, în Liga a V-a a Municipiului București. Ambele grupări au reușit promovarea în Liga a IV-a.

Renașterea echipei Rapid

Proiectul Academia Rapid, înscrisă în Liga a IV-a, a fost lansat în vara lui 2017, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1.

Din 2017, FC Rapid a promovat consecutiv timp de două sezoane din Liga 4 în Liga 2. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: Daniel Niculae (președinte), Daniel Pancu (director tehnic), Nae Stanciu (manager) și Constantin Schumacher (antrenor). 

 În 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului desființat, marca și culorile, devenind astfel succesoarea de drept a FC Rapid București fondat în 1923. Relansarea echipei pe această cale a fost sprijinită de majoritatea suporterilor. 

În vara anului 2021, Rapid a promovat în Liga I, după șase ani de la ultima prezență pe prima scenă a fotbalului românesc.

Mihai Iosif este antrenorul cu care Rapid a promovat, acesta fiind și în prezent pe banca giuleștenilor. Daniel Niculae, fostul mare jucător, a revenit în club în postura de președinte

După 6 ani, în vara lui 2021, FC Rapid a revenit în Liga 1. În primul sezon de la promovare, giuleștenii au terminat pe locul 9, iar în stagiunea 2022/2023 au intrat în play-off și s-au lasat pe locul 5 la final de sezon.

Palmares Rapid

Campioană a României:

• 1967, 1999, 2003

Câștigătoare a Cupei României:

• 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975, 1998, 2002, 2006, 2007

Câștigătoare a Supercupei României:

• 1999, 2002, 2003, 2007

Câștigătoare a Cupei Ligii:

• 1994

Cupa Basarabiei, un campionat naţional nerecunoscut însă oficial:

• 1942

Cupa Primăverii, întrecere la nivel naţional, nerecunoscută oficial, menită să înlesnească trecerea de la un sistem competiţional (primăvară-toamnă) la altul (toamnă-primăvară):

• 1957

Performanțe externe: 

Cupa Balcanică Intercluburi:

• 1965, 1966

Campionatul European Feroviar:

• 1968

Jucători elmbematici la Rapid:

Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Ștefan Auer, Vintilă Cossini, Ștefan Filote, Bazil Marian, Ion Costea, Ilie Greavu, Constantin Jamaischi, Constantin Năsturescu, Teofil Codreanu, Viorel Kraus, Emil Dumitriu, Iuliu Baratky, Dan Coe, Alexandru Neagu, Rică Răducanu, Ion Ionescu, Nicolae Lupescu, Ion Motroc, Valentin Stănescu, Nicolae Manea, Ion Ion, Daniel Pancu, Bogdan Lobonț, Adrian Iencsi, Ioan Ovidiu Sabău, Mircea Rednic, Cristian Dulca, Cezar Zamfir, Lucian Marinescu, Sergiu Radu, Zeno Bundea, Marius Măldărășanu, Marius Șumudică, Răzvan Raț, Vasile Maftei, Daniel Niculae.

Au antrenat Rapid de-a lungul istoriei: 

• Marin Himer (1923-1925)
• Josef Wana (1931-1932, 1935)
• Krüger (1932-34, 1834-1935)
• Huniade (1934) 
• Kálmán Konrád (1936–37)
• Ștefan Auer (1937-1939, 1940-1941) 
• Alfréd Schaffer (1939-1940)
• Iuliu Barátky (1941–45)
• Ștefan Wetzer II (1945) 
• Iosif Lengheriu (1946, 1953)
• Coloman Braun-Bogdan (1946-1947)
• Francisc Ronay (1947, 1954, 1956-1959)
• Ioachim Moldoveanu (1948)
• Petre Steinbach (1948-1952)
• Remus Ghiurițan (1959-1960)
• Ion „Michi” Mihăilescu (1960-1962)
• Nicolae Roșculeț (1962-1963)
• Victor Stănculescu (1963, 1984)
• Valentin Stănescu (1963 - 1968, 1982 - 1984)
• Marian Bărbulescu (1968-1971)
• Bazil Marian (1971-1972, 1977-1978)
• Dumitru „Take” Macri (1973)
• Ion Urecheatu (1974)
• Ion Motroc (1975-1977)
• Nicolae Lupescu (1978-1980, 1985-1986)
• Teofil Codreanu (1986)
• Constantin Cernăianu (1986-1987)
• Ion „Puiu” Ionescu (1980-1981)
• Viorel Kraus (1981, 1985, 1987)
• Ion „Liță” Dumitru (1987-1988, 1996-1997)
• Ion Greavu (1988)
• Ion Pop (1988-1990)
• Robert Cosmoc (1990-1991)
• Gheorghe Constantin (1991-1992)
• Mircea Rădulescu (1992-1993, 1995-1996)
• Marcel Pușcaș (1993)
• Viorel Hizo (1993 - 1995, 1995, vara 2001 - 16 mai 2002, 2004, mai 2009 - 30 oct. 2009)
• Sorin Cârțu (1995)
• Nicolae Manea (1997, 2009-2010)
• Mircea Lucescu (1997 - 1998, apr. 1999 - iun 2000)
• Anghel Iordănescu (2000)
• Mircea Rednic (dec. 1998, oct. 2000-iun 2001, 16 mai 2002-dec. 2003, 9 oct. 2007 - 21 mar. 2008)
• Dan Petrescu (dec. 2003 - apr. 2004)
• Răzvan Lucescu (2004 - 2007, 11 iun. 2011 - mai 2012)
• Cristiano Bergodi (17 iun. 2007 - 8 oct. 2007, 2015, 2023-2024)
• Marian Rada (mar. 2008 - iunie 2008, ian. 2009 - 3 mai 2009, apr. 2011 - iun. 2011, oct. 2012 - aug. 2013, 2014)
• José Peseiro (din iul. 2008 - ian. 2009)
• Nicolae Manea (31 oct. 2009 - mar. 2010)
• Ciprian Panait (mar. 2010)
• Ioan Andone (31 mar. 2010 - iun. 2010)
• Marius Șumudică (iun 2010 - 27 apr. 2011)
• Ioan Sabău (iun. 2012 - oct. 2012)
• Sandu Tăbârcă (august 2013 - sept. 2013)
• Viorel Moldovan (sept. 2013 - iun 2014)
• Ioan Viorel Ganea (iun 2014)
• Cristi Pustai (2015)
• Florin Marin (2015)
• Dan Alexa (2015-2016, 2020)
• Constantin Schumacher (2017-2018)
• Daniel Pancu (2018-2020)
• Adrian Iencsi (2020)
• Nicolae Grigore (2020-2021)
• Mihai Iosif (2021-2022)
• Adrian Mutu (2022-2023)
• Bogdan Lobonț (2024)
• Neil Lennon (2024-)

Cei mai buni marcatori din istoria clubului Rapid

• Ion IONESCU – 134 de goluri
• Iuliu BARATKY – 130 de goluri
• Alexandru NEAGU – 129 de goluri
• Nicolae MANEA – 117 goluri
• Daniel PANCU – 113 goluri
• Ștefan FILOTTI – 107 goluri
• Daniel NICULAE – 97 de goluri
• Ion BOGDAN – 83 de goluri
• Ion GOANȚĂ – 80 de goluri

Ștefan AUER – 75 de goluri