- De ce sunt puse în opoziție și nu pot fi amândouă?
- Modelul de la Amsterdam.
Arena Națională trebuie să rămână o locație destinată exclusiv fotbalului sau să fie în continuare și gazdă pentru concerte și alte evenimente?
Becali are un interes personal, noi vă invităm la o dezbatere.
Controversa a revenit în prim-plan după ce Gigi Becali a spus că va dori să schimbe Legea Sportului și să interzică alt tip de activități pe stadion, în afara partidelor de fotbal.
Până când Becali va ajunge să inițieze și să schimbe legi în România probabil că va mai trece timp. Sau cel puțin așa sper sa fie. Dar dezbaterea rămâne.
Ce argumente are fotbalul să aibă pretenția de a deține exclusiv stadionul? Că e principalul contributor la veniturile Arenei. Și chiar e. Că are o frecvență foarte mare de a închiria stadionul. Adică e un chiriaș loial, de drum lung.
Acesta din urmă a fost și argumentul principal pe care FRF i l-a oferit lui Nicușor Dan atunci când a propus să-i fie cedat managementul Arenei.
Un concert pe Arenă e o fereastră către un București și o țară moderne
Care sunt argumentele pro-concerte și alte evenimente extra-sportive? Un concert cum au fost cele de anul trecut ale lui Coldplay are în acest stadion un cadru perfect. Așa cum se întâmplă mai peste tot în lume. Zeci de mii de oameni care pot petrece câteva ore, ascultând muzică bună, într-o arenă civilizată.


Un astfel de eveniment înseamnă și imagine pentru București: străini care vin și apoi povestesc ce au găsit și ce au văzut aici.
Apoi, acest stadion e, fără excepție, de când a fost inaugurat și până astăzi, pe deficit. Pierderea este acoperită, an de an, din bugetul tuturor bucureștenilor, nu doar al pasionaților de fotbal sau al celor care merg la meciuri acolo.
Muzeul Satului și sălile de teatru vs Arena Națională
Pe de altă parte, poate că cei care susțin și organizarea diverselor festivaluri, mai ales cele culinare, cum s-a întâmplat și anul trecut, poate ar trebui să se gândească dacă alte locații își blochează activitatea pentru care au fost construite doar fiindcă vrea cineva să facă un grătar cu mici, porumb fiert, gozleme, urechi de lemn cu usturoi sau vată pe băț.
N-am auzit ca pe aleile Muzeului Satului să se întâmple la fel. Nu cred că în sălile de teatru au loc și campionate europene de jocuri electronice, cum s-a întâmplat pe Arena Națională, motivul fiind că se încasează bani mulți.
În tot acest mozaic de argumente, soluția poate fi undeva la mijloc. Arena e a Bucureștiului, nu e exclusiv a lui Gigi Becali sau a echipei naționale. Dar e în primul rând construită pentru fotbal.
Responsabilitatea Primăriei Capitalei
Un calendar al evenimentelor extra-meciuri, în care Primăria să programeze concerte, festivaluri, târguri, grătare și alte activități în așa fel încât echipele, că e vorba despre FCSB, Dinamo, Rapid sau naționala, să nu fie nevoite să plece în altă parte, ar rezolva în mod ideal această polemică.
Primăria ar face și mai mulți bani, ar respecta cei mai corecți parteneri, cluburile și suporterii lor, dar ar oferi Arena și pentru restul oamenilor din ale căror taxe și impozite există și funcționează această locație.
Ar fi cel mai onest deal pe care o instituție publică l-ar putea propune. Dar pentru așa ceva e nevoie de preocupare, de implicare, de organizare, de responsabilitate și în fața unor chiriași pe care îi ai de ani și ani de zile, dar și în fața altor cetățeni, în slujba cărora te afli.
Modelul ne este indicat de Amsterdam
La Amsterdam, pe stadionul lui Ajax, administrat de Primărie, lucrurile se întâmplă exact cum poate că ar fi rezonabil să se întâmple și la București.
Lista concertelor din acest an, din capitala Olandei, e lungă și strălucitoare: de la Robbie Williams până la Chris Brown și Armin Van Buuren. Concerte în mai, iunie, iulie, chiar și în octombrie. Însă Ajax nu e nevoită să plece pentru a juca pe alt stadion.
Acolo însă, autoritatea locală chiar lucrează doar în interes public, cu o preocupare explicită în această direcție.
Nu putem sau nu ne străduim să putem?
Cel mai simplu e să administrezi un bun public după bunul plac, profitând de ideea că, și după 35 de ani, am rămas captivi în ideea: „Ce e al tuturor nu e al nimănui”.
Cel mai greu e să-l poți administra doar în folosul cetățenilor, căutând și să-i mulțumești, dar mai ales să-i respecți pe fiecare.
Olandezii pot. Noi nu că nu putem, dar nu ne străduim să putem.