- Astăzi a fost stârpită și ultima fărâmă de romantism din fotbalul european
Asta simbolizează ”eliberarea din funcție” a lui Thomas Muller de către Bayern Munchen, iar singurul lucru mai grețos decât decizia în sine este încercarea Departamentului Media al celui mai mare club din Germania de a cosmetiza ceea ce în urmă cu 30-40 de ani ar fi fost de neconceput.
Atunci încă mai existau noblețe și loialitate în fotbal. Între timp au dat buzna purcoaiele de bani care au ucis sufletul acestui sport.
Așa se face management în sportul de astăzi
Muller era ultimul mare jucător care își dedicase întreaga cariera aceleiași echipe. Îi lipseau unul, poate doi ani pentru a o și încheia acolo unde primise botezul în fotbal, adică în Bavaria.
Nu va mai apuca să o facă pentru că șefii lui Bayern au decis că nu mai este cazul să-i ofere o prelungire de contract.
Așa se face management în sportul de astăzi, cu tabele Excel, conturi pierdere/profit, fișa de post și cu HR-ul care la un moment dat îți dă mutarea în plic.
Faci niște poze simpatice, alături de CEO și CFO, dacă ai baftă ți se oferă un meci de retragere la startul căruia rulează un film emoționant cu tine pe post de erou și apoi valea, că încurci.
Gata cu atâta spirit, că avem de îndeplinit targeturi la final de an
Ce contează că pentru tine s-a inventat expresia aia enervantă AM DAT TOTUL?
Crezi că are vreo importanță că ești fotbalistul cu cele mai multe meciuri din istoria clubului, ori că ai dat cele mai multe pase decisive în acest secol după Lionel Messi?
Îi mai pasă cuiva că ai fost om de bază în 2013 când s-a câștigat tripla Champions League – Bundesliga – Cupa Germaniei, ori în 2020 când s-au luat șase trofee din tot atâtea posibile? Ori că tu reprezinți spiritul Bayern? Care spirit? Gata cu atâta spirit, că avem de îndeplinit targeturi la final de an, iar salariul tău ne trage în jos.
Și poate ne încurcă și mintea ta agera, ori gura mare care atunci când e criză în club, spui lucrurilor pe nume, în loc să te amesteci în turma celor mulți care vorbesc fără să spună nimic. Deci nici nu supără pe nimeni.
Dar ce să ne mire darea afară a lui Muller când Manchester United i-a tăiat salariul de ambasador al clubului lui Sir Alex Ferguson?
Ori când Sir Jim Ratcliffe, personajul care are hățurile mai nou în Manchester, a tăiat 40.000 de lire sterline reprezentând donația către Asociația Foștilor Jucători ai lui MU?
Banii se duceau către niște bătrânei care jucaseră pentru club pe vremea când între un profesor universitar și un fotbalist diferența de salariu nu era rușinos de mare.
În afaceri nu e loc de sentimentalism
Când Gary Neville l-a întrebat într-un interviu recent ”dar oare nu mai bine le-ați cere actualilor jucători să pună fiecare câte două mii de lire și ați menține acel ajutor?” omul a roșit și a zis că nici nu se gândise la asta.
Evident că nu se gândise, că doar el a venit să facă business acolo, iar în afaceri nu e loc de sentimentalism.
Lui Xavi, Iniesta sau Messi li s-a refuzat un final de carieră la Barcelona, Gerrard a jucat ultimul său meci pentru LA Galaxy, nu pentru Liverpool, Daniele De Rossi a spus adio fotbalului la Boca Juniors, nu la Roma, acum Muller va trebui să-și caute echipă, pentru că industria asta a devenit atât de nemiloasă, încât, în numele profitului, aruncă la coșul de gunoi tot ceea ce i-a oferit măreție.