Cristian GeambașuCisotti, șoimul maltez?

• E bătaie mare pe un italian cu nume de rus care acum 3 ani și jumătate juca în Malta, țară ocupantă a locului 168 mondial FIFA

Juri Cisotti a transmis prin impresarul lui că vrea la FCSB. Încă unul care alege să fie preșul lui nea Gigi pentru banii lui nea Gigi. Potrivit setului de valori al oamenilor de fotbal, asta se cheamă a fi pragmatic. 

Multe Wonderers

În măsura în care ofertele nu fuseseră fabricate în biroul tipului care se ocupă de interesele jucătorului, aflaserăm că mijlocașul ofensiv de 31 de ani ar mai fi curtat de Rapid și de Dinamo.

Cu doar 3 ani în urmă italianul cu prenume rusesc (o fantezie a unor părinți cu simpatii comuniste?), venea în România la Oțelul, care la vremea respectivă evolua în Liga 3.

Se transfera din Malta (Malta, numărul 168 în clasamentul FIFA, deasupra Myanmar și sub Santa Lucia!), de la Sliema Wanderers, după ce înainte de asta evoluase la Mosta, o formație încă și mai necunoscută din același neantez campionat maltez. 

Ce spune asta despre noi?

Cum se poate metamorfoza un jucător pur și simplu insignifiant, care nu și-a găsit de lucru în țara natală decât la echipe de mâna a doua (Latina și Spezia), care merge în Malta unde nu rupe inima târgului și care se transferă apoi în liga a treia din România, cum poate așadar un astfel de fotbalist trecut de prima tinerețe, în esență modest, fără un fizic impresionant, tehnic la nivel de România, dar fără nu știu ce mare șut sau ce dribling devastator să ajungă să fie dorit de 3 dintre cele mai importante cluburi ale Superligii?

Ce spune asta despre Cisotti, dar mai ales ce spune despre campionatul nostru? 

Modest și nervos

În sezonul în curs, Juri Cisotti a evoluat în 17 din cele 21 de partide de campionat, reușind 3 goluri și 2 pase de gol (puțin), dar având pe răboj și o eliminare directă, plus încă una pentru două cartonașe galbene.

Într-un fel, Cisotti este imaginea de sinteză a traseului oscilant din campionat al echipei sale, Oțelul, cu un început promițător de competiție (inclusiv o victorie la București cu FCSB, 2-0, cu gol marcat de Juri), urmată însă de evoluții mediocre.

Acesta este fotbalistul dorit de conducerea și colectivul tehnic al FCSB pentru acoperirea previzibilei plecări a lui Darius Olaru. 

Marfă de proveniență incertă

Nu o să încep încă o dată pledoaria pentru creșterea sănătoasă și încurajarea jucătorilor români. Este futil, ca să zic așa. Este inutil, pentru că ți se flutură tot felul de alibiuri despre obiective, dar mai ales despre cum acești tineri s-ar impune în mod natural antrenorilor lor.

Adică, dacă sunt buni, dragă, alde nea Dan Bursuc(u) sau nea Mircea Le Courbe i-ar promova fără să stea pe gânduri, renunțând să mai descarce camioane de străini de proveniență incertă, în general non-UE. Iar cine se gândește că la mijlocul acestor tranzacții ar putea sta cine știe ce interese materiale ale domnilor tehnicieni, la care finanțatorii închid ochii complice se înș(e)ală teribil.

Deci, alde Mihai Toma, Cristian Ignat sau Matei Ilie să zică mersi că a dat norocul peste ei. 

Cam asta cu bătaia pe Juri Cisotti, care dă măsura nonvalorii campionatului. Șoimul maltez este un pui cam ofilit și cam năpârlit, care se vinde la preț de cocoș de lupte. Iar clienții dau buluc.