CRISTIAN GEAMBAȘU La retragerea Cristinei Neagu

• O mare sportivă pleacă să trăiască printre muritori. Ce lasă în urmă nu este doar o întrebare retorică

Cristina Neagu și-a anunțat retragerea la ProTV, farul călăuzitor al televiziunilor comerciale din România.

Alegerea Cristinei, oră de maximă audiență, cu Andreea Esca în studio, a ilustrat cultul marii sportive pentru imagine.

A confirmat faptul că a fost, este și va rămâne chintesența unei excepționale întreprinderi personale. Neagu și-a vândut prețiosul talent ca nimeni altcineva, fără să dea pe dinafară de altruism.

Nu ea s-a pus în slujba echipei, ci echipa s-a pus la dispoziția ei. Indiferent de numele echipei.

Interesul personal

Asta a spus și Radu Voina despre eroina noastră. “Pe lângă faptul că este o extrem de mare jucătoare, interesul personal a fost primordial în activitatea ei.”

Cei care nu îl cunosc pe Radu Voina, și cred că sunt mulți, se întreabă cine mai este și nenea ăsta resentimentar care dă cu barosul într-o statuie. Radu Voina, campion mondial cu România în 1974 (ultimul nostru titlu), nu este însă un bătrân acrit de ani.

Dimpotrivă, pe tot parcursul carierei de sportiv și de antrenor, Voina s-a ilustrat ca un om calm (uneori parcă prea calm), echilibrat, guvernat de un bun simț desăvârșit.

Numai că la noi (de fapt, nu doar la noi!) când rostești adevărul ești privit ca o persoană suspectă. Ai tu un interes, porți tu o ranchiună.

Cel care dă cu barosul în statuie

Vă dați seama cum au sunat vorbele lui Voina la bursa de valori mobiliare lacrimogene ale nației noastre ultra simțitoare. Fluierat în biserică! Blasfemie! Poporul îi este de-a pururi recunoscător și vine unul pe care nu-l mai știe cam nimeni din generațiile X, Y, Z, poate câțiva dintre boomeri, și dă cu pietre. 

Să nu uităm că handbalul este un sport colectiv şi nimeni nu poate câştiga un meci singur. Categoric nu (este cea mai bună handbalistă din România din toate timpurile - n.r.). A fost una dintre marile jucătoare ale României, dar nu trebuie să le uităm și pe cele din trecut care au făcut performanță Radu Voina la Fotbal Show de la Prima Sport

Să ne amintim trecutul, chiar ar trebui!

Dar fostul antrenor al Cristinei la Râmnicu Vâlcea și la națională (au lucrat împreună la medalia de bronz cucerită la Campionatul European din 2010) nu i-a contestat calitatea de sportiv excepțional.

A avut însă curajul să spună că handbalul feminin românesc a existat și înainte de Cristina Neagu. Nu că a existat, a făcut epocă.

Câți mai știu astăzi că în afara celor 4 titluri mondiale la băieți, România este deținătoarea și a 3 titluri mondiale la fete, dintre care unul la handbal în 7 și două la handbal în 11? Cine mai știe azi de nume ca Aurora Leonte sau Iene Nagy-Klimovski? Uităm de Simona Arghir, de Luminița Huțupan, de Carmen Amariei, de Mariana Târcă? 

Epoca rețelelor și epoca profesională

Da, pentru că pe vremea lor ori nu se inventaseră internetul și rețelele sociale, ori fanii români nu votau masiv online pentru Cristina Neagu, astfel ca grație și hei-rup-ului lor, ea să câștige în 4 rânduri titlul de cea mai bună handbalistă a lumii - 2010, 2015, 2016, 2018.

E bine de știut că în zilele noastre titlul de cel mai bun jucător/jucătoare de handbal este un cumul al voturilor publicului și al jurnaliștilor.

Pe timpul lui Ștefan Birtalan, recent plecat dintre noi, cu 2 titluri mondiale în portofoliu și desemnat de trei ori cel mai bun jucător din lume, rezultatul era stabilit de specialiștii IHF (Federația Internațională).

Ce părere aveți, care ierarhie vi se pare mai relevantă? Cea “democratică” sau ce a autorității profesionale?

Comparații?

Cristina Neagu a fost o jucătoare imensă care a făcut vid în jurul ei.

Exceptând multiplele titluri de campioană națională, în palmaresul internațional al Cristinei nu găsești decât un trofeu Champions League, cel câștigat în perioada când juca la Buducnost, plus câte o medalie de bronz la Mondiale (2015) și la Euro (2010).

Puțin pentru o sportivă de dimensiunea ei, iar comparații cu Tine Oftedal sau Katrine Lunde nu o avantajează deloc. Numai că numitele Oftedal și Lunde sunt parte a unui proiect colectiv, cel norvegian, nu individual.

Între sitcom și simptom

Cristina Neagu este o persoană inteligentă, dar asta nu o va împiedica să nu aprecieze cele câteva critici care i-au însoțit retragerea. Cui îi place, să fim sinceri!

Și da, probabil că vor trece ani mulți până vom mai avea o jucătoare ca ea. Posibil ca în timpul vieții noastre nici să nu apară o alta. E prezent regretul că se putea și mai bine, dat fiind potențialul uriaș pe care l-a avut.

Frumos ar fi ca după o perioadă de adaptare la așa numita viață civilă să se apropie din nou de handbal și să facă tot ce ține de ea să ne contrazică.

De exemplu, să se dedice creșterii unor fete care să calce pe urmele uimitoarelor ei detente. Să ne arate că poate fi generoasă, altruistă.

Ar fi o poveste cu final fericit, un mesaj adresat clevetitorilor. Ar fi o continuare mai reușită decât scena retragerii de la Pro, înainte de un nou episod din nu știu ce sitcom simptom.