- Cine să facă educație tinerilor fotbaliști, niște antrenori care ei înșiși sunt monumente de ignoranță? David Maftei nu este un caz, este efectul unui sistem învechit.
Se decantează faptele. Prin secretarul general Radu Vișan, FRF s-a autosesizat în cazul jucătorului David Maftei, hărțuit fizic și verbal de antrenorul Dorinel Munteanu. Era nevoie în condițiile în care observatorul de joc Imilian Șerbănică nu a scris nimic în raport (chiar așa, era să facă literatură omul dacă nu s-a întâmplat nimic, nu s-a lăsat cu răniți?), iar LPF continuă să doarmă în frunte cu ursul carpatin Gino Iorgulescu, hrănit cu voturi o dată la 4 ani de cluburile care tranzitează pădurea seculară a fotbalului românesc.
Te bat de te c…i pe tine!
Doar atitudinea lui Dorinel Munteanu rămâne neschimbată. Adept neînduplecat al metodelor old school, „neamțul” nu face niciun pas în spate, insistând că poate fi chiar mai dur.
Trebuie să îl credem, că altfel poate ne trezim și noi cu vreo smetie după ceafă. Asta dacă nu cumva, spre deosebire de David Maftei, am riposta când suntem luați de guler, îmbrânciți și amenințați în cea mai clară limbă română. „Dacă nu ești atent la ce îți spun, te bat de te c…i pe tine!”... Băi, clar, asta înseamnă să vorbești pe limba fotbalistului.
Greu de făcut
Exact despre lipsa de reacție a fotbalistului de 20 de ani a vorbit Daniel Pancu la „Fotbal Club” de la Digi Sport.
Fostul internațional a propus o altă abordare, aceea dinspre elev spre antrenor. „Reacția lui e de jucător umil, care nu își dorește nimic în viața asta. Să stai și să fii strangulat fără să zici nimic, asta spune multe despre tine”, a spus Pancone.
Ușor de zis, greu de făcut. Dar era pregătit Maftei să ia ferm mâna antrenorului de pe el și să îi spună că de-a doua zi pleacă la alt club pe motiv de rele tratamente?
Și dacă ești mai pirpiriu?
Vizualizați scena cu un băiat de la Vaslui crescut printre străini, la Academia Hagi, cum îl pune la punct pe herr Munteanu? Că dacă ești mai vânjos, ca Pancone sau ca Florin Prunea, nu îi mai dă nici lui dom’ profesor ghes să-ți tragă o chelfăneală.
Pe când dacă ești mai subțirel, taci și înghiți. Ba, după cum ai fost obișnuit, mai și apari după meci cu o declarație în care dai asigurări că totul e în regulă și că antrenorul avea dreptate să facă pedagogie cu tine. Jalnic!
A trece prin mâna cuiva
Și cine se presupune că i-ar fi stimulat dezvoltarea personalității acestui tânăr, fix autoproclamatul stăpân al Oțelului? Sau ceilalți antrenori prin mâna cărora a trecut până acum, inclusiv a lui Daniel Pancu la lotul U21?
Apropo, păcătoasă expresie și asta „prin mâna cărora a trecut”. Cum adică ai trecut prin mâna cuiva când tu te pregătești să dai cu piciorul în minge? Nu miroase și chestia asta a violență subînțeleasă? Nativă până la un punct, personalitatea se mai și cultivă. Ca abilitățile tehnice sau tactice.
Sfânta ignoranță
Exceptându-l pe aproape octogenarul Mircea Lucescu, nu știu niciun antrenor român care să includă latura educativă în activitatea cu jucătorii. Să îi stimuleze să fie informați, să știe în ce lume trăiesc, să îi îndemne să învețe, să citească și altceva decât glumele imbecile de pe tik tok, să viziteze locurile pe unde îi duce fotbalul, să intre în muzee, nu doar în magazine de țoale. Sună neverosimil, așa-i?
Ce antrenor își pierde vremea cu așa ceva, când el însuși este de cele mai multe ori un munte de ignoranță? Unul mândru de incultura lui, consumator avid de fake news și aspirator de teorii ale conspirației. De la acești oameni așteptăm dezvoltarea sănătoasă a fotbalistului român?