Dan Udrea Zece concluzii de la FCSB - Sparta Praga

• Câteva impresii la cald după FCSB - Sparta Praga 2-3, meci pe care l-am văzut de pe stadion.

1. DESPRE FOTBAL. Diferență mare de tot. Imensă. A părut un meci între două echipe despărțite nu de un eșalon, ci de două. Să nu poți să construiești un atac decent, să pierzi aproape toate duelurile directe, asta înseamnă că nivelul te-a copleșit total.

2. TOT DESPRE FOTBAL. Diferența între echipe se poate rezuma mult mai simplu la diferența dintre atacanți: Olatunji vs. Miculescu. Sparta a avut în teren un număr 9 bun de tot, FCSB n-a avut deloc.

3. TOT DESPRE FOTBAL. FCSB a jucat doar după 0-3 și după ce calificarea fusese compromisă. Repriza secundă a fost un asalt haotic, lipsit de luciditate și de organizare ofensivă. Da, s-au marcat două goluri, însă nu așa arată o echipă cu pretenții de play-off de Champions League.

4. DESPRE FORȚĂ. Fotbalul nu mai e de foarte multă vreme doar tehnică, driblinguri și floricele. Mi-a fost milă să privesc duelul Rynes - Ștefănescu. Inegal, copleșitor. Deficitul de forță a creat câteva faze în care Ștefănescu părea un copil apărut fără să vrea la un meci de seniori. 

5. DESPRE BILE ALBE. Puține, foarte puține. Olaru e cam singurul fotbalist de top, poate și Ngezana, restul sunt doar jucători și atât. Nu le poți cere lui Crețu, Lixandru, Băluță, Popa și Miculescu să fie altfel decât îi știm și decât pot. 

6. DESPRE GAZON. Dacă era play-off de Champions League, mă îndoiesc că UEFA ar fi acceptat să se joace în Ghencea. O mizerie de teren! Iar singurii vinovați sunt administratorii. FCSB plătește doar pe chirie aproape 60.000 de euro, dar beneficiază de un câmp de cartofi, nu de un teren. O bătaie de joc marca statul român, care încasează de oriunde apucă, cetățeni și firme private, dar nu e în stare să dea la schimb ceva decent.  

Galerie foto (23 imagini)

+23 Fotografii

labels.photo-gallery

7. DESPRE ARBITRAJ. Centralul a fost enervat, a fost nevoie ca MM Stoica să se facă paravan în fața lui, la ieșirea de pe gazon, pentru a nu fi lovit de sticlele aruncate din tribune. Dar nu arbitrul trebuie scos țap ispășitor. Boala noastră veche: să găsim alibiuri la îndemână, acolo unde chiar nu e cazul.

8. DEPRE PUBLIC. A venit cu speranțe și a primit o umilință. S-a comportat însă demn: n-a plecat din tribune mai devreme, deși meciul a fost terminat încă dinainte de jumătatea lui, iar galeria a cântat 90 de minute! A fost singurul care a fost la înălțime într-o seară dezamăgitoare.

9. DESPRE SCENOGRAFIE. De necrezut, până și spectacolul vizual al fanilor a ajuns să conțină reclamă la pariuri, în cazul de față la Betano! Înseamnă că nu mai e mult până când jucătorii, spectatorii, antrenorii și arbitri, cu toții împreună, vor îngenunchea înainte de meciuri și se vor închina în fața industriei de betting, altfel nu vor putea începe jocurile.

10. CONCLUZIA. Nivelul din Champions League depășește cu mult ceea ce avem noi în România. Să ne vedem lungul nasului și să fim mulțumiți chiar și doar cu Conference League!

Ne-a eliminat campioana unei țări care nici măcar nu e în Top 10. Champions League începe, de fapt, peste mai mult de o lună.

Ce să căutăm noi acolo? La noi patronii fac tactica, primul 11 și schimbările, iar când nu fac echipa de start, primul reproș e că antrenorii se pricep mai puțin decât ei. Fotbalul nostru e de balamuc, nu de Champions League.

În plină caniculă, ne prinde bine un astfel de duș rece. Ne mai trezește puțin la realitate.