Publicat:
08.07.2024, ora 12:45
Actualizat: 08.07.2024, ora 12:49
- Mai mulți jucători care s-au autoexclus și familiile acestora relatează că s-a schimbat comportamentul angajaților din casele de pariuri, după o investigație jurnalistică a siteului Snoop. Sunt verificați la intrare.
- O mamă a făcut socoteala cu sumele fiului său: dacă pierzi 200 de lei pe zi, în 15 ani pierzi 210.000 de euro
de Ștefania Gheorghe și Marius Ivașcu
„Asta e dependența. Deși rațional, știi tot ce e nevoie să știi, știi că nu-ți face bine, că îți îndepărtează familia și-ți pierzi oamenii, e greu să reziști impulsului emoțional de a juca în continuare”, explică psihologul Viorel Roman fenomenul adicției.
Roman este directorul Executiv al Asociației Aliat pentru Sănătate Mintală și a fost intervievat de siteul de investigații Snoop. Expertul spune că jocurile de noroc și pariurile ”atrag consecințe și emoții negative, dar apoi ei încearcă să scape de ele tot jucând. E un cerc vicios din care e foarte greu să scape, ca la orice adicție. Dacă am vorbi despre cineva cu dependență de droguri, ar fi la fel”.
Specialistul consideră că e nevoie de reglementare și politici care să vină în ajutorul dependenților (ca autoexcluderea, psihoterapia familiei) și să facă jocurile de noroc mult mai puțin accesibile.
Sfatul expertului: familia să nu achite datoriile
Roman recomandă familiei să nu mai achite datoriile jucătorului. „Dacă un jucător știe că se bazează pe familie și că acele datorii se plătesc, el va continua să joace. Dacă va ști că a ajuns la fundul sacului și se bazează doar pe el însuși, acela poate fi un moment important”.
În același timp, Roman avertizează că dependența de jocurile de noroc este una dintre cele mai complicate. Dificil de trăit cu ea și dificil de depășit.
În acest proces complicat, ce face statul? Cum se achită el de responsabilitățile sale?
Lista de autoexcludere nu e funcțională
În România, companiile de jocuri de noroc și ONJN încalcă legislația care permite dependenților să se autoexcludă, a dovedit o investigație recent publicată de siteul nonprofit Snoop.
Legislația adoptată în 2022 și 2023 privind autoexcluderea permite excluderea voluntară a oamenilor care doresc să nu mai joace și să piardă bani. Dar nici statul și nici companiile nu respectă legislația.
Ziariștii au mers în casele de joc stradale împreună cu un jucător dependent care s-a autoexclus și acesta n-a avut nicio problemă să intre. Snoop a prezentat filmările cu el jucând.
După publicare, mai mulți jucători și familiile lor au luat legătura cu jurnaliștii. O parte din cei care au contactat redacția spun că, în mai puțin de două săptămâni de la publicarea investigației, companiile au început să identifice jucătorii la intrarea în sălile de joc.
Un tânăr care s-a autoexclus în februarie 2024 a fost pentru prima dată oprit să joace la începutul acestei săptămâni.
Cum pierde banii un om cu salariu de 12.000 de lei
Unul dintre cei care povestește ce se întîmplă, Lucian, are un loc de muncă stabil și un salariu peste medie: 12.000 lei. Însă pierde lunar la jocuri cea mai mare parte din acest venit.
„Dacă reușesc să duc acasă 4.000 pe lună, să-i gestioneze nevastă-mea, e bine”. Restul sunt consumați de dependență, la pachet cu multe minciuni. „Soția știe că am jucat și speră că nu mai joc. Mă feresc și găsesc motive și mint. Jocurile duc la minciuni pe care la un moment dat le crezi și tu. Îți faci în minte un plan: cum să acoperi unde ai pierdut timpul, de ce nu sunt bani. Dar, până la urmă, o să se afle a nu știu câta oară că joc”, mărturisește Lucian.
El susține că în ultimii 30 de ani, a calculat că a pierdut peste 2 milioane de euro la jocurile de noroc. Nu singur, pentru că rareori pierzi singur. De regulă, pierd și alți oameni împreună cu tine.
Unii jucători făceau scandal intenționat
„Pe mine m-a ajutat familia. Și calculez așa: cât mi-a plătit anul trecut? 200.000 lei. Acum doi ani cât mi-a plătit? 300.000 de lei. Acum puțin timp am calculat totalul: 2.075.000 de euro. Dar eu sunt copil, pe lângă alții, sunt care pierd sumele astea și în câteva luni”, explică Lucian.
Cum autoexcluderea nu funcționează, el relatează ce a văzut în casele de jocuri de noroc. Spune că a fost martor la scene în care alți jucători au făcut scandal intenționat: „Cineva a aruncat cu scrumiera și a spart un geam ca să nu mai fie lăsat să intre. Altul a pus mâna pe scaun și a dat în aparate, ca să primească interdicție”.
Dacă pierzi 200 de lei pe zi, în 15 ani pierzi 210.000 de euro
O altă relatare despre schimbare vine de la mama unui jucător dependent, Cristina. Ea a povestit către Snoop că, după publicarea investigației, pentru prima dată fiul ei a fost oprit la intrarea într-o sală de jocuri (Stanleybet). A fost legitimat și, pentru că era pe lista de autoexcluși a operatorului, i-a fost interzis accesul, susține mama.
„Dacă adun tot ce-a jucat în ani de zile, se face de-o casă”, a mai povestit ea. Băiatul ei, acum în vârstă de 30 de ani, cheltuiește în jur de 200 de lei într-o zi, iar, într-o lună, asta înseamnă în medie 6.000 lei.
„Mi s-a cerut buletinul pentru prima dată în 18 ani de jocuri”
Un alt episod de impact al investigației jurnalistice vine de la Georgian, 31 de ani. El este jucător cu dependență funcțională și spune că „Mi s-a cerut buletinul pentru prima dată în 18 ani de jocuri”.
El își definește dependența ca funcțională, pentru că a reușit să rămână „pe linia de plutire” financiar și să-și păstreze locul de muncă, în ciuda costurilor mari de energie, timp și bani ale adicției. Consecințele emoționale nu au fost mici.
”Să-mi pun ceva claritate printre gânduri și priorități”
În urmă cu un an, Georgian s-a despărțit de iubita lui, după o relație de peste nouă ani, „care a ajuns să fie lipsită de fericire din cauza faptului că eu m-am dus din ce în ce mai mult înspre gambling, în loc să merg spre casă, spre persoana care mă iubea”.
„Nu mi s-a cerut în viața mea buletinul când am intrat într-un cazino. Poate doar când aveam 14 ani, dar și atunci m-au lăsat”, povestește Georgian. A pățit același lucru câteva zile mai târziu și într-un Superbet.
În ambele cazuri, a jucat și a pierdut.
A doua zi, pe 29 iunie, a dat din întâmplare de investigația recent publicată de Snoop privind autoexcluderea. „M-a ajutat, zic eu într-un punct culminant a peste 18 ani de experiențe, să-mi pun ceva claritate printre gânduri și priorități și să acționez în consecință”, a scris Georgian într-un email către redacție.
După ce a citit textul și încurajat de faptul că i se ceruse buletinul în două săli diferite, ceva neobișnuit din perspectiva lui, Georgian a decis să facă din nou demersurile necesare pentru a se autoexclude.
Câți români suferă de dependența de jocuri de noroc?
În România, instituțiile nu au realizat niciun studiu legat de numărul dependenților sau persoanelor afectate de consumul problematic de jocuri de noroc, consemnează Snoop.
Cel mai recent studiu, comandat de industrie în 2016, avansa numărul de 98.000, dar între timp, industria jocurilor de noroc a avut o creștere explozivă. Astfel că este de așteptat să fi crescut proporțional și numărul jucătorilor cu consum problematic și patologic.
Potrivit unei metanalize, citate de Snoop și realizată în septembrie 2023 pe 23 studii din perioada 2016-2022, prevalența dependenței de jocuri de noroc într-o populație este, în medie, de 1,3% în populația adultă (la care se mai adaugă 2,43% jucători la risc).
Calculând pentru România, asta ar însemna peste 200.000 de români afectați de dependență și încă aproximativ 400.000 cu consum problematic/la risc.
Mai multe despre poveștile acestor oameni și ale altora care pariază, despre bani și posibilitățile de a limita pierderile pentru ei și familii, în articolul integral pe Snoop.
Dacă ai nevoie de ajutor pentru a lupta cu dependența de jocuri de noroc poți apela la grupurile „Jucătorii Anonimi”sau la programele de informare și consiliere psihologică derulate de Asociația Joc Responsabil.
.jpg)
