- Parlamentul European va analiza o petiție oficială trimisă de „Ultima Redută 1947”, una dintre asociațiile ultrașilor CSA Steaua
- Fanii insistă pentru modificarea Legii Sportului, pe care o consideră discriminatorie pentru că interzice dreptul de promovare al cluburilor de drept public
Steaua nu are drept de promovare în prima ligă pentru că, în conformitate cu Legea Sportului, cluburile de drept public nu pot evolua în ligi profesioniste.
După ce mai multe demersuri inițiate fie de club, fie de fani ori de diverși politicieni au eșuat pe plan intern, suporterii încearcă acum să miște lucrurile cu ajutor extern.
„Această lege este discriminatorie. Este imperativ să solicitați autorităților române competente să o revizuiască”, spun fanii din Asociația „Ultima Redută 1947”, într-o petiție oficială trimisă către Comisia Europeană și Parlamentul European.
Reprezentanții asociației au trimis către GOLAZO.ro textul petiției:
„Ne-am adresat celor două instituții denunțând modul abuziv în care statul român încalcă principiul egalității în drepturi al cetățenilor săi în domeniul sportului. Petiția noastră către Parlamentul European a trecut întreg procesul de "admisibilitate" și va fi prezentată și dezbătută în perioada următoare în Comisia de Petiții a PE.
Pe rolul unei alte instituții europene (Comisia Europeană) se află pentru dezbatere o plângere pe aceeași temă: discriminare în sport”, susțin ei în comunicarea către GOLAZO.ro, atașând și un răspuns preliminar primit recent de la Parlamentul European.
Iată, mai jos, textul integral al petiției:
Catre Parlamentul European / In atentia doamnei presedinte, Roberta Metsola
Uniunea Europeană recunoaște importanța sportului în promovarea valorilor europene și a respectului pentru drepturile omului. Mai multe documente și declarații ale UE au subliniat legătura între sport și drepturile omului. În declarațiile comune ale miniștrilor europeni ai sportului din statele membre privind Modelul European de Sport, semnatarii au decis de comun acord să protejeze și să consolideze un sport solidar și bazat pe valori, în conformitate cu Rezoluția Consiliului privind caracteristicile cheie ale unui model sportiv european, adoptată în unanimitate de miniștrii sportului din UE la 30 noiembrie 2021.
În acest sens, statele membre ale Uniunii Europene, prin miniștrii europeni ai sportului, s-au angajat să respecte și să promoveze valorile în sport și în organizațiile sportive, iar acestea să fie guvernate în conformitate cu principiile
democrației, transparenței, integrității, solidarității, egalității de gen, deschiderii, responsabilității, accesibilității, responsabilității sociale și respectului pentru drepturile fundamentale ale omului. Prin prezenta, dorim să vă aducem la cunoștință modul abuziv în care statul român încalcă principiul egalității în drepturi al cetățenilor săi în domeniul sportului. Această încălcare se manifestă prin reglementări și practici discriminatorii care afectează sportivii din cluburile de drept public, în detrimentul celor din cluburile organizate ca societăți comerciale sau asociații fără scop patrimonial.
Potrivit Legii nr. 69/2000 - Legea educației fizice și sportului, articolul 31, alineatul 1:
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.
Această dispoziție creează o discriminare atât de facto, cât și de jure între două categorii de sportivi:
- Sportivii angajați de cluburile sportive de drept public - Acestea sunt structuri sportive care funcționează sub autoritatea statului sau a autorităților locale. Ele au un statut juridic și financiar diferit de cluburile private.
- Sportivii angajați de cluburile sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni - Acestea sunt entități
private care funcționează fie ca organizații nonprofit, fie ca societăți comerciale, având astfel o autonomie financiară și administrativă mai mare.
Discriminare de Facto:
Discriminarea de facto se referă la inegalitatea care apare în practică, chiar dacă legea nu prevede explicit o astfel de inegalitate. În acest caz, prevederile articolului 31,
alineatul 1, creează un avantaj competitiv pentru cluburile private, deoarece doar acestea pot obține statutul de "cluburi sportive profesioniste". Acest lucru are următoarele implicații:
- Acces la Resurse: Cluburile private au acces mai facil la sponsorizări, investiții private și alte surse de finanțare, datorită statutului lor profesional.
- Recunoaștere și Oportunități: Sportivii angajați de aceste cluburi sunt recunoscuți oficial ca profesioniști, ceea ce le oferă oportunități mai bune în competiții internaționale, transferuri și cariere sportive.
Discriminare de Jure:
Discriminarea de jure se referă la inegalitatea care este consacrată prin lege. Articolul 31, alineatul 1, recunoaște doar cluburile private ca fiind "cluburi sportive profesioniste", excluzând astfel cluburile publice de la această categorie. Aceasta creează o inegalitate juridică prin:
- Excludere Legală: Cluburile sportive de drept public nu pot obține statutul de cluburi profesioniste, indiferent de performanțele lor sportive sau de management.
- Inegalitate în Fața Legii: Sportivii angajați de cluburile publice nu beneficiază de aceleași drepturi și recunoaștere legală ca și colegii lor din cluburile private.
Implicații Juridice:
Această discriminare contravine principiului egalității de șanse, prevăzut de Constituția României și de alte acte normative naționale și internaționale la care România este parte.
În plus, creează o piață a muncii inechitabilă pentru sportivi, bazată pe structura juridică a clubului angajator și nu pe meritele sportive.
(...)
Este imperativ să solicitați autorităților române competente să revizuiască Legea nr. 69/2000 - Legea educației fizice și sportului, în special articolul 31, alineatul 1, pentru a elimina orice formă de discriminare între sportivii angajați la cluburile de drept public și cei angajați la cluburile organizate ca societăți comerciale sau asociații fără scop patrimonial. Este necesar să se asigure că toți sportivii beneficiază de aceleași drepturi și oportunități în practicarea sportului, fără a fi dezavantajați pe baza formei juridice a clubului în care activează.
Vă solicităm să fim ținuți la curent cu evoluția acestui caz și să fim informați cu privire la orice demersuri sau decizii luate în acest sens.
Vă mulțumim anticipat pentru atenția acordată acestei chestiuni și pentru considerarea petiției noastre.