- Păi, poți să nu sari în sus de indignare când auzi povestea lui Jannik Sinner, italianul cu nume germanic care, hocus-pocus, a fost albit pe repede înainte de ITIA, această Baba Cloanța a tenisului care tratează îi diferit pe cei ce îi cad în mână?
- Pentru Jannik, mumă, pentru Halep, ciumă. Adevărul e că sună rău. Dar să trecem de senzații și să căutăm faptele.
Aceste două cazuri sunt doar în aparență asemănătoare. Sau sunt asemănătoare doar în starea lor inițială. Celor doi li s-au descoperit în organism substanțe interzise.
De aici încep diferențele. Și, de fapt, cazul italianului ne ajută să înțelegem cum ar fi fost posibil ca lucrurile să stea altfel în cazul lui româncei.
Au reacționat instantaneu
Când lui Sinner i s-au adus la cunoștință cele două controale pozitive cu clostebol, un steroid anabolizant, el și echipa lui (între care Darren Cahill) au reacționat instantaneu.
Au făcut imediat apel și au reușit să convingă în interval de câteva zile un expert ITIA de versiunea lor, anume că maseurul Giacomo Nardi și-a tratat o rană la un deget cu un spray conținând substanța interzisă, apoi l-a masat pe Sinner în toată acea perioadă în care a fostul subiectul acelor teste antidoping.
Rapid, precis, verosimil. „Pe măsura dovezilor prezentate la acea dată, expertul a spus că explicația e convingătoare”, precizează Agenția de integritate a tenisului mondial.
În cazul Simonei, a fost altfel. Mult altfel. Deși întrebată de două ori dacă a folosit vreo substanță problematică, înainte și după controlul cu pricina, a negat de fiecare dată.
În felul acesta, ITIA nu a putut decât să dicteze suspendarea provizorie (la fel ca lui Sinner, doar că la el a durat doar două zile din motivele expuse mai sus).
Tratare diferită din punct de vedere mediatic
Ce a transmis Halep la acea vreme a fost, în esență, o uluială totală, jurăminte despre igiena morală a vieții ei sportive și o declarație despre trădare. Nu instrumente cu care poate lucra o autoritate antidoping.
Conform experților ITIA, interpretarea rezultatelor testului Simonei indicau prezența roxadustatului în cantități mult peste ceea ce ar fi fost o contaminare întâmplătoare. Că apoi, la TAS, s-a dovedit altfel e o poveste ulterioară.
În cazul lui Sinner, cantitatea de clostebol decelată în urină a fost de sub 0,0000000001 dintr-un gram. Ceea ce a confirmat varianta asimilării cutanate.
Un val de indignare a născut tratarea diferită din punct de vedere mediatic a celor două cazuri. Halep a fost anunțată pozitivă de către ITIA la doar două săptămâni după rezultat. Cazul lui Sinner, care a fost testat în martie, a fost făcut public abia acum în august, după judecarea cazului.
Scandalos, strigă cei mai mulți. Numai că ăstea sunt prevederile ITIA, pentru toată lumea. „Dacă un sportiv face apel cu succes împotriva unei sancțiuni provizorii, cazul rămâne anonim”. Aceasta e regula. Bună sau rea, e inutil să te înjuri cu ea. Eu zic că nu e bună. Dar ce putem face?
Diferența între cazul lui Sinner și cel al lui Halep
Dacă Sinner ar fi fost declarat vinovat, tot ceea ce ar fi realizat în tenis i-ar fi fost anulat și ar fi executat toată pedeapsa din acel moment.
În concluzie, diferența în cazul Sinner față de cel al lui Halep au făcut-o reacția rapidă și convingătoare a echipei italianului.
Dacă Simona și ai ei ar fi aflat repede de unde provine substanța buclucașă, e probabil ca istoria necazului ei să se fi schimbat.
Sau poate că diferența cea mare în cele două situații e diferența dintre Mouratoglou și Cahill. De-aia e bine să ai grijă de cine te înconjori.