- Specialiștii au analizat de ce fotbaliștii se accidentează mai des și mai grav în ultima vreme.
- Directorul Isokinetic, Francesco Della Villa, explică: „Intensitatea jocului a crescut și ea. Iar cifrele spun că 8 din 10 fotbaliști se accidentează singuri”.
- Medicul lui Inter indică o altă cauză: „prea multe meciuri, prea puține antrenamente”.
Rodri, Dani Carvajal, Marc Andre ter Stegen, Bremer sunt doar câteva din numele mari care au suferit accidentări grave și vor fi indisponibili mult timp.
Specialiștii analizează situațiile tot mai des întâlnite și atrag atenția asupra cauzelor.
Un studiu efectuat la nivel de primă ligă italiană arată că accidentările apar acum mai ales din cauză că jucătorii sunt mai puțin pregătiți.
„Monitorizăm situația. Rupturile de ligamente încrucișate anterioare sunt destul de întâlnite în Serie A. Acest gen de accidentări apar mai frecvent la începutul sezonului.
Octombrie este luna în care se joacă mai multe meciuri. Fiind încă început de sezon, se crede că „jucătorii sunt un pic mai puțin pregătiți”, spune Della Villa, citat de gazzetta.it.
„Cei care au un număr mai mare de accidentări ar trebui să studieze fiecare leziune în detaliu pentru a înțelege orice tendință.
Adevărata problemă este accidentarea tinerilor. Datele din întreaga lume sugerează că ruperea ligamentului încrucișat anterior este în creștere la băieții și fetele tinere”, explică directorul științific al Isokinetic, centrul medical de excelență al FIFA.
Problema nu este că se joacă mai mult, scrie Gazzetta dello Sport, care menționează că au existat 76 de leziuni musculare în primele 7 meciuri din Serie A, dintre care 5 sunt rupturi ale ligamentului încrucișat anterior (Zapata, Bremer, Cambiaghi, Circati, Scamacca).
În ultimii ani, intensitatea, stresul, numărul de meciuri a crescut. Della Villa explică faptul că a existat „o creștere a intensității jocului, mai multe accelerări și decelerări: accidentarea apare în principal în faza de decelerare”.
Cum se produce ruptura ligamentului încrucișat
Della Villa explică felul în care se produce ruptura ligamentului încrucișat. Mecanismele sunt de 3 feluri:
- după un tackling (cazul lui Ferguson sau Carvajal). „Acestea sunt contacte directe, nu prea ai ce să faci”, spune Della Villa.
- după un contact indirect, cazul lui Bremer împins și accidentat
- non-contact, când un jucător se accidentează singur (cazul lui Zaniolo și parțial cel al lui Zapata).
Se joacă prea mult? E greu de spus, susține Della Villa
Riscul unei recidive este de 18% la 5 ani după prima recuperare: 1 din 5 jucători riscă să se accidenteze din nou.
Durata medie de recuperare în literatura științifică (conform unui studiu asupra jucătorilor din Liga Campionilor) este de 192 de zile (6 luni și jumătate) pentru a reveni la antrenament și de 239 de zile (8 luni) pentru a reveni pe teren.
„Prea multe meciuri și prea puține antrenamente”
Și medicul lui Inter, Piero Volpi, vorbește despre accidentările tot mai numeroase și oferă o explicație pentru acestea:
„Avem fotbaliști care joacă tot anul, chiar și de două ori pe săptămână pentru perioade lungi. Dar nu este suficient să spui că joci prea mult. Trebuie să spui că joci prea mult și te antrenezi prea puțin”.
Calitățile pe care trebuie să le aibă un jucător, forța, viteza și anduranța, sunt greu de încadrat în planul unui ciclu săptămânal al unei echipe de fotbal. Se ajunge la 240-250 de antrenamente pe parcursul sezonului, dintre care doar 25 la sută sunt cu adevărat antrenamente. Iar aceasta este una dintre cauzele predominante ale accidentărilor. Piero Volpi, medicul echipei Inter