- Ana Maria Bărbosu (18 ani) a fost gata să renunțe la gimnastică din cauza atmosferei din sala de antrenament.
- Medaliata cu bronz de la JO spune că nu există o rivalitate specială între ea și Jordan Chiles, sportiva din SUA.
- Ana nu va fi prezentă la Campionatele Europene de la Leipzig, pentru că se concentrează examenul de bacalaureat.
Ana Maria Bărbosu este una dintre cele mai elocvente și clare voci ale sportului românesc, chiar dacă are doar 18 ani. Ca David Popovici, nu ezită să spună lucrurilor pe nume, câteodată clar și răspicat, alteori cu subînțeles, după cum o cere cazul și momentul.
Ana Bărbosu: „Vreau să-mi valorific potențialul”
După ce și-a petrecut Sărbătorile Pascale la bunici, „cu cozonac, lângă familie și fără telefon”, Ana a oferit un amplu interviu, în exclusivitate pentru GOLAZO.ro. A vorbit despre retragere, schimbarea din gimnastica românească, Stanford, Jordan Chiles și BAC.
Ana, știu că înveți asiduu pentru examenul de bacalaureat. Însă ai semnat cu cei de la Stanford, acolo unde nu cred că te întreabă nimeni dacă ai luat sau nu BAC-ul. Sau cu ce notă.
Pentru ei nu este un criteriu, așa este. Dar pentru mine contează. Vreau să fac cât mai multe și pe acest plan, al educației. Să-mi valorific potențialul și pe plan școlar. Vreau să iau examenul cu o notă cât se poate de mare. Sunt trei materii, geografie, istorie și română, iar bibliografia e destul de stufoasă la toate.
Vei fi prezentă la Campionatele Europene de la Leipzig (n.r. - ce se vor desfășura în perioada 26-31 mai)?
Nu cred că e o competiție la care să mă gândesc. În primul rând e foarte aproape de BAC. În al doilea, e un concurs pe care l-am mai făcut. Nu regret că nu o să fiu acolo, pentru că trebuie să inclin puțin balanța și spre învățat. Două antrenamente pe zi, școală, meditații… devine un program cam încărcat și e greu să țin pasul. Am fost la Jesolo pentru a mă menține în formă. În plus, există și alte senioare în România, mai tinere decât mine, care încă nu au experiența unor astfel de competiții. Cred că ar fi mult mai folositor pentru ele să fie la Leipzig și să acumuleze experiență. Și în alte țări se întâmplă la fel. Gimnastele se formează la aceste mari competiții internaționale.
Ai vorbit de marile competiții internaționale. Voiam să te întreb dacă a trecut complet acea stare delicată pe care ai avut-o în perioada de după JO, când nu se știa exact ce se va petrece cu medalia de bronz de la sol?
A trecut destul de mult timp de atunci și, chiar dacă a fost o perioadă grea după, am investit în mine ca să pot lăsa în urmă acele momente. Acum sunt concentrată pe școală și pe antrenamente, iar acest lucru mă ajută să nu mă gândesc la ce s-a petrecut la Paris. Pentru mine nu e un stres continuu ideea de ce se va întâmpla cu acea medalie, pentru că am certitudinea că am făcut o competiție extraordinară la Jocurile Olimpice. Așa că sunt împăcată cu acest lucru.
Crezi în adevărul proverbului „Ce nu te omoară, te face mai puternic”? Simți că ai ieșit mai puternică psihic din această poveste?
Cu siguranță că am avut foarte multe de învățat. Am experimentat stări mai greu de suportat, de acceptat. Mi se pare adevărat acel proverb. Experiențele care te marchează emoțional, și reușești să treci peste ele, cu siguranță că te întăresc din punct de vedere psihic.
Ana Bărbosu: „Am vrut să mă las!”
Pe 25 aprilie, sunt alegeri la Federația Română de Gimnastică. Mandatul Carmencitei Constantin se încheie. Cum a fost, din punctul de vedere al unui sportiv, acest ciclu olimpic trecut?
În primul rând, am reușit să revenim în lumina reflectoarelor gimnasticii de top. Iar asta pentru că în 2023, noi, gimnastele, câțiva antrenori, părinții noștri și persoanele care ne-au susținut din Federație am avut curajul să cerem o schimbare. Mă refer aici, în primul rând, la abordarea antrenamentelor.
Știu că ai fost foarte aproape de a te lăsa de gimnastică în acel moment.
Așa este. Aveam o senzație continuă că nu fac niciun progres și, astfel, nu are niciun sens să continui cu gimnastica. Eram foarte hotărâtă să mă las. Însă a fost o schimbare de antrenori, de colectiv. Am început să lucrez cu doamna Corina Moroșan, Florin Cotuțiu, Patrick Kiens și Daymon Jones (n.r. - cei doi antrenori străini ai României care au coordonat lotul olimpic). Ei mi-au schimbat complet perspectiva asupra gimnasticii. Regimul a fost total diferit față de cel pe care-l aveam înainte. Am primit libertate, am putut să mă exprim, în sală și în afara ei, nu mai eram constrânse să tăcem. Și pentru că am primit această libertate, mi-a revenit plăcerea de a face gimnastică. Și am devenit mai disciplinată, pentru că ținea totul de mine.
- Ana Maria Bărbosu a lucrat, vreme de patru ani, cu un colectiv din care făcea parte și Gina Gogean, fosta mare campioană olimpică.
- Gina Gogean candidează acum la postul de vicepreședinte al Federației Române de Gimnastică.
- Ioan Suciu, candidat la președinția FRG, o susține pe Gina Gogean pentru funcția de vicepreședinte.
- Al doilea candidat la președinția FRG este Ingrid Istrate, actualul Secretar General al Federației.
Persoanele din conducerea Federației au sprijinit această schimbare?
Da, ne-au ascultat și înțeles. Această schimbare a venit în timp, în sală. Am reușit să ne calificăm, după 12 ani, la Jocurile Olimpice, am ajuns în finală, și am obținut și o medalie la Paris. Dar nu a fost ușor. Pentru că s-a încercat, și reușit, să se schimbe mentalitatea. Am trăit într-un mediu în care eram tot timpul constrânse. Nu veneai tot timpul de plăcere. Și chiar dacă făceai bine, tot nu era bine. Era mereu ceva de reproșat. Dar când am prins din nou drag de gimnastică, cred că la toate s-a văzut și în sala de concurs că evoluam cu plăcere. Și am fost răsplătite.
Ana Bărbosu: „Nu e o rivalitate cu Jordan Chiles”
În curând va începe și etapa americană a vieții tale. Vei merge la Stanford, una dintre cele mai prestigioase universități ale lumii. Aștepți cu nerăbdare acest pas?
Cu siguranță. Dar și cu oarecare reținere. E un mediu complet necunoscut. Sunt foarte curioasă să văd cum va fi. Am și temeri, dar o astfel de oportunitate nu vine în fiecare zi. Îmi sunt datoare să o fructific. Cel puțin să încerc asta.
Vei concura, în campionatul universitar, și împotriva lui Jordan Chiles. Va fi, cred, un punct de atracție pentru mass-media din SUA. Crezi că vei resimți ca o presiune acest fapt?
Cred că va fi de foarte mare interes și pentru presa din România (n.r. - râde). Eu cred că e văzută greșit această poveste. Dar pot să și înțeleg de ce oamenilor li se pare interesant. Însă eu nu am nimic cu Jordan Chiles și cred că nici ea nu are nimic cu mine. Noi nu am greșit cu nimic una față de cealaltă. Doar am concurat la JO și ne-am dorit amândouă să ajungem pe podium, să luăm o medalie. Așa cum o să concurez împotriva UCLA, adică și a lui Jordan Chiles, o să concurez și împotriva altor sportive. Nu e nimic ieșit din comun.
De ce spui că „e văzută greșit această poveste”? Creează o rivalitate exacerbată acolo unde nu există?
Nu există o competiție directă doar între Jordan Chiles și Ana Bărbosu. Există una între mai multe gimnaste. Noi, eu și Jordan, suntem în relații normale. Se pune accentul greșit. Nu e nimic special. Așa cum concurez împotriva ei, o fac și împotriva unei gimnaste din altă țară.
Cum te vei pregăti pentru JO Los Angeles 2028? Se punctează altfel exercițiile din campionatul universitar SUA față de cele de la JO. Sunt și alte cerințe.
În primul an, 2025/2026, o să-mi doresc să mă axez pe facultate. Va fi o trecere destul de abruptă. În ceea ce privește competiția din SUA, da, dificultatea este mai jos, mai mică. Elementele sunt mai puține într-un exercițiu. În funcție de cum vor evolua lucrurile în acest prim an, în 2027/2028 am posibilitatea de a-mi lua un an liber de la facultate pentru a mă pregăti cât mai bine pentru Mondialele din 2027 și Jocurile Olimpice din 2028. Dar această decizie o voi lua ulterior.