- Președintele Craiovei se lansează într-o teorie a conspirației din care nu scapă nici oamenii care îți aduc meciul în case
Supărarea lui Sorin Cârțu trebuie luată în serios. Ca președinte al Craiovei, fostul mare atacant are îndatorirea să apere interesele propriului club inclusiv cu argumente speculative. La extrem, chiar dezvoltând teorii ale conspirațiilor.
Se întâmplă așa din cauză că președinții și managerii echipelor noastre sunt mai degrabă purtători de cuvânt ai adevăraților conducători ai echipelor - acționari, finanțatori sau patroni. O prezență cât mai activă în plan mediatic te califică drept un bun președinte. Cu cât ești mai vocal, ești mai apreciat. De angajator, dar și public. Uite-l, dom'le, cum se bate pentru interesul echipei lui!
Oceanul de supoziții
Sorin Cârțu vorbește din convingere, nu se preface ca să câștige prețuirea șefului. Așa vreau să cred. Asta nu înseamnă că nu se poate înșela. Teoria corupției generalizate din fotbalul românesc, cu arbitrajul și arbitrii ca placă turnantă, este seducătoare pentru public.
Doar că în unele situații este atât de exagerată că până și miezul acela de adevăr se pierde în oceanul de supoziții. Prestația cu greșeli a lui Andrei Chivulete (fapt comun de altfel) de la meciul pierdut de Craiova, 0-2, în fața CFR-ului a fost încă o dată alibiul perfect pentru jocul slab al echipei lui Mirel Rădoi.
Organizarea meciului
Primul care s-a aruncat într-un discurs conspiraționist a fost Rădoi însuși, teoria fiind dezvoltată apoi pe larg de Cârțu. Acesta a vorbit de o plasă ocultă de înțelegeri între arbitri, aducând în discuție sintagma „organizarea meciului”, care „e de bază în România ca pe vremea lui Jean Pădureanu”.
Organizarea meciului nu trebuie confundată cu organizarea jocului, precizează oficialul oltenilor, aceasta din urmă fiind apanajul antrenorului (e de discutat și asta), în timp ce prima e instrumentul malefic, care influențează rezultatele.


Dar Safira?
Singura probă pe care o aduce Sorin Cârțu este experiența personală, ochiul versat („eu îl simt din secunda 3 sau 4 după și cum calcă în teren ca arbitru”). Posibil, deși sună fantezist.
Și mai tare este convingerea lui Sorinaccio că la conspirație participă și comentatorii TV. Vicleni, aceștia ar abate atenția publicului de la jocul propriu-zis, transportându-l în zone emoționale (sânge pe tibii sau pe față) și care induc o părere falsă despre cine ar merita să câștige și cine nu.
Așadar, circul brazilianului Safira, care și-a căutat-o din primele 3-4 secunde, ca să-l citez pe Cârțu, nu a fost decât efectul unei hipnoze generale conduse de comentatori. Nici vorbă că atacantul Craiovei simulează cum respiră.
Astfel, cercul s-ar închide cu participarea celor care ar trebui să se limiteze doar la o relatare seacă, gen minutul și scorul, șut, gol, aut, corner, Vasilică intră, Georgică iese.
E grav dacă Sorin Cârțu crede ce spune. În general și în particular despre crainicii TV. E și mai grav dacă a fost instrumentalizat să o facă. Nu cred însă, pentru că îl cunosc cât de cât și aș intra în retorica asta a lui care nu-i face cinste.