Publicat:
03.04.2025, ora 22:41
- ARADS (Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor „Europa Unită”) e platforma care a găzduit mărturiile a șase foste sportive de gimnastică ritmică.
- Acestea le-au acuzat pe antrenoarea Maria Gîrbea și pe Irina Deleanu, președinta Federației Română de Gimnastică Ritmică, de abuzuri.
- În dosarul depus de ARADS pentru obținerea personalității juridice, la domeniul de activitate, se specifică și „integrarea Moldovei în Uniunea Europeană”.
Cererea de acordare de personalitate juridică pentru platforma ARADS a fost respinsă, pe fond, de Judecătoria Sectorului 1 București.
Carmen Vlaicu, președinta Asociației, depusese actele pentru înființarea ca ONG, dar secția a-II-a Civilă nu a fost de acord, din cauza a câteva probleme apărute în statut.
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată cererea. Cu drept de apel în 5 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sector 1 București. Fragment din decizia Judecătoriei Sector 1 București
ARADS este organizația care, pe 14 ianuarie 2025, publica pe contul de YouTube un clip în care șase foste gimnaste o acuzau pe antrenoarea Maria Gîrbă de abuzuri fizice și verbale, iar pe Irina Deleanu, președinta FRGR (Federația Română de Gimnastică Ritmică), de abuzuri verbale.
Au existat și foste sportive, precum Andreea Verdeș, care au susținut contrariul.
Probleme în statutul ARADS
Problemele de fond invocate de instanță se referă la anumite aspecte prezente la domeniul de activitate al organizației ce voia să obțină statutul de personalitate juridică.
Care sunt acestea, mai exact:
- să inițieze și să deruleze seminarii, workshop-uri și cursuri de formare pentru sportivi și antrenori.
- să participe și să contribuie la elaborarea politicilor publice care influențează activitatea sportivilor, antrenorilor, a sportului în general și alte domenii conexe.
- să inițieze și să organizeze evenimente sportive.
- să inițieze acțiuni și proiecte care să sprijine activitățile de arbitraj sportiv.
- să inițieze și să deruleze campanii de colaborare România - Republica Moldova, în scopul susținerii sportului și integrării Moldovei în Uniunea Europeană.
Numai că, potrivit Statutului Antrenorului, formarea antrenorilor nu poate fi făcută decât în cadrul unor instituții bine reglementate de lege. Fie că vorbim despre instituții de învățământ superior, studii de masterat sau cursuri de formare organizate de ANS.
„Integrarea Moldovei în Uniunea Europeană”
Surse GOLAZO.ro au demonstrat că dosarul depus de ARADS la Judecătoria Sector 1 București nu conținea acreditare sau autorizație pentru a desfășura un asemenea domeniu de activitate.
De asemenea, ONG-urile nu pot interveni în procesul de formare a arbitrilor sportivi dintr-un motiv foarte simplu: ar exista riscul ca asupra acestora să existe suspiciuni ulterioare.
De aceea, federațiile sportive naționale stabilesc regulamentele pentru activitatea arbitrilor, formarea și perfecționarea acestora.
Iar un alt punct din domeniul de activitate care părut nelalocul lui într-un dosar depus de o Asociație Sportivă a fost: „să inițieze și să deruleze campanii de colaborare România-Republica Moldova, în scopul susținerii sportului și integrării Moldovei în Uniunea Europeană”.
Legislația României spune că ONG-urile nu pot desfășura activități politice.
ARADS are termen de cinci zile pentru a face apel la această decizie.
- Carmen Vlaicu, președinta ARADS, nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere, până la ora publicării acestui articol.
FRGR nu e urmărită penal
În urma acuzațiilor celor șase foste gimnaste, ARADS a trimis plângeri către Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Gymnastics Ethics Foundation, Protecția Copilului și Agenția Națională pentru Sport. Doar la ANS au fost întrebați în ce calitate fac aceste sesizări.
Documente ajunse în posesia GOLAZO.ro arată că Federația Română de Gimnastică Ritmică nu are calitatea de parte sau subiect procesual pentru că, deocamdată, ancheta autorităților vizează producerea, sau nu, a faptei și nu identificarea unui vinovat.
