- Marius Șumudică i-a oprit pe cei de la FCSB din cursa pentru titlu. Din vorbe, pentru că lumea nu e întotdeauna o fabrică de împachetat dorințe pentru grandomani.
Câteodată, cei mai mari inamici ai unui club sunt chiar cei care vor să-l vadă triumfând. Pentru că, doar din interior, se vede tapetul cu mari succese, cu nedreptăți, cu glorificarea eu-ului.
Din afară, dar de ce să pășim acolo când ne e foarte bine în lumea noastră mică?, zidurile sunt nefardate, doar cărămidă și mortar. Cei care ne spun asta sunt niște trădători, nepricepuți, slugi. Căci doar al nostru e adevărul, acum și în veci vecilor. Amin.
Șumudică s-a autoproclamat unul dintre cei mai buni antrenori români. Și, ca să nu-l bănuim de fariseism, ne-a transmis că nu e ideea lui, ci a omologilor săi.
Șumi are dreptate! Cum altfel poate fi în clipa în care, din 35 de partide, ai câștigat 15, ai terminat la egalitate, respectiv ai fost bătut în câte alte 10 rânduri??? Dacă un asemenea bilanț te face unul dintre cei mai buni antrenori români, e momentul să ne întrebăm cu toții dacă nu cumva, fiecare, suntem cei mai buni angajați din România.
Eșecul lui Marius Șumudică la Rapid e atât de limpede încât îți poți aranja freza în el. Mă rog, cine mai are păr. Dar Șumi, Ninel, spuneți-i cum vreți, e atât de amorezat de propria-i persoană încât se uită la dezastrul din acest an cu ochii lui Narcis. Știți dumneavoastră cine e personajul.
Șumudică: „Mi-era mie jenă!”
Dar, probabil admirator al dictonului „atacă, contraatacă și nu-ți cere scuze niciodată”, lansat de Roy Cohn, mentorul lui Donald Trump, Șumudică s-a dezlănțuit după meciul cu FCSB: „Am călcat în picioare campioana țării. Mi-era mie jenă”. Nu vă panicați, oglinzile din casa lui Șumi sunt exact ca tabloul lui Dorian Gray.
Bun, hai să vedem. Clar și metodic, pentru a pricepe și antrenorul Rapidului. Care, știm, e aprig la mânie, mai ales când e vorba să amenințe jurnaliștii că-i dă afară de la locul de muncă. Știe el un tip, Ivanovici, cu care se poate vorbi pentru asta.
Iată ce spune SofaScore, un site recunoscut pentru acuratețea datelor sale, despre meciul Rapid - FCSB.
Posesie
- Rapid 58% - FCSB 42%
Șanse mari de gol
- Rapid 2 - FCSB 4
Șuturi
- Rapid 19 - FCSB 13
Intervenții portar
- Rapid 5 - FCSB 2
Cornere
- Rapid 4 - FCSB 3
Pase
- Rapid 383 - FCSB 296
Ăsta e „călcat în picioare”? Sigur, o să spuneți că un meci nu e, întotdeauna, reflectat corect de cifre. Că fotbalul e mai mult decât matematică. Altfel ar fi luat titlul Nicușor Dan în fiecare sezon.
O să mai ziceți că Rapid a avut un 11 metri evident, la o directă de dreapta puțin ratată de Târnovanu. Cel mai probabil așa e. Însă, conform cifrelor care nu sunt încovoiate de nicio emoție, Rapid nu a zdrobit FCSB.
Șumudică, antrenorul care are încă reflexele unui sugar sau îl dor gingiile destul de des, joacă un rol mult prea important pentru personalitatea sa. Acela de salvator. Ninel e mesianic, iar toți cei care nu-i văd valoarea sunt niște ageamii.
Iar Rapid, cu toată valoarea sa planetară, e pe locul 6 în play-off. Adică pe ultimul. Mulți dintre noi am fi reușit fix același lucru. Dar Șumi știe că unul dintre drepturile sale inalienabile e să fie penibil. Și profită din plin de acesta.
Însă fanii unui Rapid scăpat din chingile suporterilor-interlopi care au descoperit cum se fac și se desfac nodurile gordiene – cum, cum? cu sabia, desigur – să stea „liniștiți”.
Se pregătește Săpu, cel de care n-a reușit să se prindă nici măcar spoiala unui fotbal mai sănătos decât al nostru, cel portughez.
Ajuns la 41 de ani, Cristian a fost foc și pară pe arbitrul Radu Petrescu. „Jegosul ăsta n-o să mai arbitreze niciodată aici!”, a decis fundașul vișiniilor. Vă dați seama ce meciuri vor fi între Săpu, care va fi uns director sportiv din sezonul viitor, și MM?
Rapid pierde un nou an
Dacă nimeni, cu mai mult de trei neuroni, nu se aștepta la cei doi să fie faruri călăuzitoare în dileme morale sau de conștiință, era Șucu ne-a convins și de verticalitatea lui Viorel Moldovan. „Echipa noastră merită mai mult respect”, ne-a transmis fostul internațional.
De acord. Același respect pe care-l arată antrenorul Rapidului fanilor echipelor adverse? Jurnaliștilor? Să capituleze în fața celor care nu-i acordă respect cu deferența manifestată când a vorbit despre ieșirile lui Șumudică, ieșiri care ar putea face obiectul unei analize psihiatrice.
„Eu nu pot să schimb un om la 54 de ani”. Fără îndoială, dar, dacă nu ești doar decor pe platourile unei filmări, poate iei atitudine împotriva acestor derapaje.
Rapid a devenit, din „farmecul vieții”, un furuncul în care mustește puroiul. Și e păcat de suporterii care vor ca echipa lor să nu mai fie prizoniera unor metehne aferente deceniilor trecute. Bergodi likes this!
Pentru că o mână de fani „canibalizează” clubul de teamă ca această să nu devină mai importantă decât ei. Cum ar fi ca la Rapid să se vorbească despre performanțe și nu despre ce, cum, când, a zis sau făcut ceva vreun șef de galerie?
Poate Șucu asta a vrut. Ca Șumi să-și frângă gâtul ca să iasă definitiv din tablou. Sau, dacă i-ar fi ieșit, să se laude cu rezultatele acestuia. A fost prima variantă.
Noroc că antrenorul vișiniilor - o săptămâna da, alta ba - are gecile alea, care l-ar putea face să plutească ca un butoi un întreg ocean, ce-i țin grandomania intactă. Iar Rapid mai pierde un an. Care se adaugă altor decenii. Păcat.