- Rodri, pe numele lui complet Rodrigo Hernandez, e mijlocașul defensiv care conduce jocul, regizorul lui Manchester City și al Spaniei, cel ce filtrează toate mingile.
- Îndepărtat de Atletico la 17 ani, din cauza lipsei de forță, s-a întors la Madrid ca o demonstrație. A învățat ceva de la Simeone, apoi a făcut cel mai important pas pentru dezvoltarea sa: Guardiola-Premier League.
- În primul an la City, a descoperit, a discutat, a învățat. O face și acum, la 28 de ani. Îi place să analizeze meciurile lui, ale întregii echipe. „Interpretez jocul, îl duc acolo unde doresc să fie”, spune Rodri.
Nici Rodri nu se aștepta să câștige Balonul de Aur. De altfel, s-a aflat, spaniolul a crezut inițial că e o farsă când i s-a spus la Manchester City că trofeul e al lui. Vinicius junior era anunțat peste tot drept câștigător detașat.
De ce nu a luat Rodri Balonul de Aur și în 2023?
Rodri nu credea că jocul lui e creat pentru premii individuale. Și îi mai lipsea ceva important în lumea fotbalului: imaginea, marketingul.
E ceea ce i-a reproșat cumva compatriotul Alvaro Morata. „Dacă ar fi avut marketing bun, Rodri ar fi cucerit Balonul de Aur încă din 2023”, regreta colegul său campion al Europei.
Anul trecut, reunea toate atuurile. Realizase „tripla” Premier-FA Cup-Champions League, era MVP-ul Ligii după ce a înscris și golul decisiv al ultimului act, plus Nations League cu Spania împreună cu titlul de cel mai valoros jucător al turneului final.
Se putea mai mult? Și totuși, Rodri a fost doar pe locul 5 în ancheta France Football.
Momentul decisiv care îl descrie pe Rodri
Rodri a recunoscut cu modestie, într-un interviu pentru The Guardian, în vară, la Euro, că mintea lui nu e la trofee. Nu la cele care răsplătesc un singur jucător într-un sport colectiv.
„Nu joc fotbal pentru trofee. Înțeleg fotbalul altfel. Știu cum funcționează și nu devin frustrat dacă sunt trecut cu vederea. Dacă, într-o zi, cineva va dori să-mi recompenseze munca, va fi OK, dar până atunci nu sunt deloc afectat Rodri, mijlocaș Manchester City/Spania
Acea zi a venit mult mai devreme decât și-ar fi imaginat.
În iulie, Rodri a fost campion continental, inima La Roja, ales jucătorul numărul 1 al turneului, după ce cucerise încă o dată titlul în Premier cu City. A patra oară la rând.
La Euro, naționala Spaniei a trecut printr-un moment delicat când se aștepta mai puțin. În „optimi”, a fost condusă surprinzător de Georgia, primul gol primit de iberici în competiție.
Și atunci a apărut Rodri, care și-a liniștit coechipierii pe teren, oprind jocul și transmițându-le un mesaj vital.
„Am crezut că asta trebuie să fac. Era un pic de nebunie, pierdusem controlul zece minute. Uneori, să le transmiți celor din jur «să ne calmăm» în câteva zeci de secunde e mai eficient decât să te arunci în atac”, și-a amintit el.
Îl avem pe Rodri, care e computerul perfect. Gestionează totul, mai ales emoțiile, toate clipele, într-un mod desăvârșit. E de mare ajutor pentru fiecare Luis de la Fuente, selecționerul Spaniei
Odată depășit acel episod de tensiune, chiar Rodri a egalat în fața Georgiei, meci câștigat în final cu 4-1, roș-galbenii au sprintat spre trofeu. Pe care l-au sărbătorit pe 14 iulie, după 2-1 contra Angliei.
Acest Euro l-a descris fidel pe Rodri. Liderul ce aduce liniștea. În vestiar, pe teren. Când e nevoie de el, e acolo.
Rodri a urcat în cârje pe scena pariziană. S-a bucurat, dar rana rămâne
Și tot acest Euro i-a oferit Balonul de Aur. Nu putea lipsi de la gală, chiar dacă e accidentat grav.
Rodri a venit în cârje la Paris, așa a urcat luni seară pe scena teatrului Chatelet.
Nu pune preț pe trofeele individuale, totuși, bucuria lui a fost vizibilă, aplaudat, recunoscut de lumea fotbalului.
Însă rana rămâne, ruptura ligamentului încrucișat anterior, ruptura meniscului la genunchiul drept, ambele rămân și îl obligă să rateze întreaga stagiune.
Rodri, liderul jocului, a protestat după Euro, a susținut că sunt prea multe meciuri și că numărul lor crește continuu, el însuși jucase peste 70 în 2023-2024 la club și selecționată, a avertizat asupra pericolului accidentărilor, a fost cel care a vorbit de o posibilă grevă a fotbaliștilor.
Câteva zile mai târziu, chiar corpul său a cedat. Nu va mai evolua până la vară, după toate probabilitățile.
Refuzat de Atletico la 17 ani, după șase ani la academie: „Lipsa puterii fizice”
La 28 de ani, cu Ballon d’Or, Rodri e acum în cel mai bun moment, dar trăiește în același timp și cele mai dificile clipe ale carierei, cu această dublă leziune.
A mai avut obstacole de-a lungul vieții, în fotbal. Unul dintre ele, în copilărie.
Născut la Madrid, a ajuns la juniorii lui Atletico în 2007, la 11 ani. În 2013, la 17 ani, când spera să fie promovat la seniorii „colchoneros”, un oficial al academiei l-a anunțat că trebuie să plece. Motivul: „Lipsa puterii fizice”.
Mai era ceva, o mare calitate, pe care madrilenii nu au apreciat-o. Faptul că, de la 12-13 ani, Rodri citea bine jocul. Și altă calitate, generozitatea sa.
Nici tatăl nu era atât de încântat că băiatul voia mereu să paseze, să creeze pentru colegi.
L-a sfătuit în acea perioadă la Atletico să fie puțin mai egoist, să se gândească și la el pe teren, să înscrie, să nu mai paseze. Însă puștiul deja vedea altfel fotbalul.
Ce a învățat Rodri cu Simeone
S-a mutat la Villarreal, unde a descoperit o altă filosofie, mai relaxată, mai apropiată de tineri. A jucat trei ani la prima echipă, dar gândul lui era tot la Atletico. Voia să demonstreze că merită să fie readus la Madrid.
Și Rodri s-a întors. În primăvara lui 2018, Atletico a plătit 20 de milioane de euro pentru a-și răscumpăra fostul junior. Avea 22 de ani și 1,90 m. Înalt și solid, se transformase la Villarreal.
A cucerit Supercupa Europei chiar din primul meci. Asta era ce își dorise. Nu voia mai mult la „rojiblancos”. Semnase un contract pe cinci ani cu Atletico, însă a plecat după primul sezon.
A învățat totuși și pe „Metropolitano” un detaliu care l-a întărit.
„Trebuie să fii puternic, să te aperi bine”, a aflat Rodri de la Cholo Simeone. Un lucru bun în dezvoltarea jocului.
Era timpul să facă pasul următor în carieră. Cel mai important. Spre Pep Guardiola. Spre Premier League.
Un an a studiat jocul lui City cu Guardiola
Sosit la Manchester la 23 de ani, Rodri voia să învețe, să descopere, să acumuleze cât mai mult alături de Guardiola.
În primul an, 2019-2020, rămânea cel puțin o jumătate de oră la centrul sportiv după fiecare antrenament, a povestit Ilkay Gundogan.
De ce? „Vorbea. Întotdeauna îl vedeai discutând, învățând. Și-a perfecționat jocul”, nu a uitat germanul.
Iar Rodri a confirmat. „În primul an, așa făceam. Când un jucător încearcă să se adapteze la fotbalul lui Pep, într-un mediu nou, are nevoie de informații, să vadă lucruri, să le repete, să învețe. E un antrenor care îți cere atenție, înțelegere”, a declarat el în The Guardian.
Ca mijlocaș, nu trebuie să înveți atât de mult în muncă practică, deși e mereu folositor, să primești balonul, să pasezi. În teorie, le stăpânești deja. Ce nu ai e «unde pasez?». Decizia. Așa că vorbești. Guardiola a fost tot pivot, e mai simplu, mai direct. Rodri, mijlocaș Manchester City/Spania
Regizorul Rodri: „Fotbalul lui Pep în fotbalul englez are cereri speciale”
Rodri nu e un simplu mijlocaș defensiv, un „închizător” clasic, distructiv.
În realitate, el e cel ce filtrează toate mingile, regizorul retras care dirijează întreg jocul de la mijlocul terenului. Mintea care luminează jocul. Fără de care City nu poate să existe.
Însă și madrilenul a avut nevoie de adaptare la stilul lui Guardiola, la Premier.
„Dacă te gândești la fotbalul englez, nu te gândești la fotbalul lui Pep. Dar fotbalul lui în fotbalul englez are cereri speciale.
A trebuit să mă adaptez la un fotbal mai dinamic, mai fizic, mai rapid. Și la fotbalul lui Pep, cu care nu eram obișnuit.
Chiar dacă la Villarreal am jucat ceva asemănător, nu era atât de mult tactic, nu atât de sofisticat. Iată care au fost provocările mele în Anglia!”.
Ce l-a învățat Guardiola pe Rodri: „Te miști prea mult”
La început, Guardiola i-a modificat mișcarea pe teren. Mulți antrenori vor mai multă mișcare. Pep, din contră. În cazul lui Rodri, cel puțin.
„Te miști prea mult. Pivotul trebuie să rămână acolo. Nu te mișca! Fii acolo!”, i-a spus catalanul.
Astăzi, Guardiola e impresionat de el.
Rodri poate face orice. Cum ține ritmul, caracterul pe care-l are când situația devine dificilă, cum știe să avanseze, să se retragă, abilitatea de a pasa scurt și lung. Cel mai bun mijlocaș din lume, de departe. Pep Guardiola, managerul lui Manchester City
A intrat perfect în rolul său. Se simte excelent ca pivot.
„Încerc să dau dinamism jocului, ritm. Să fac conexiunea cu jucătorii din față cât de repede pot, să interpretez jocul, să-l duc acolo unde doresc să fie.
Asta definește cel mai potrivit pivotul: când să accelerezi, când să frânezi, când să presezi sus, când să te miști în profunzime. Gânduri care îți trec permanent prin minte”.
Rodri e un Rolls-Royce. O bucurie numai să împarți terenul cu el. Când joci împotriva lui, te întrebi: «E ceva ce nu poate face băiatul ăsta?» Tom Lockyer, apărător Luton Town
Ce face Rodri după fiecare meci
Rodri simte că acolo, unde joacă el, e sufletul echipei. „Întotdeauna am crezut că rolul de mijlocaș e foarte important pentru un lider, tactic, conceptual.
E dificil să organizezi jocul dacă ești extremă sau fundaș lateral, pentru că nu ai perspectiva. Din poziția mea, poți face echipa să funcționeze”, a explicat Rodri.
Acum, la 28 de ani, învață și mai mult, analizează și mai mult.
„Mereu mă uit la meciurile pe care le-am jucat, de la un cap la altul. Mai ales dacă simt că există detalii de îmbunătățit. Le cercetez singur. Și observ lucruri pe care nu le-am văzut pe teren”.
Îmi place să analizez jocul. Nu doar al meu, al întregii echipe. În minte, văd multe momente de joc. Rodri, mijlocaș Manchester City/Spania
Rodri învață și aplică imediat. Corectează jocul dacă e nevoie. Îl duce mai departe, la alt nivel. Îl face mai bun. Îl luminează.