Publicat:
06.10.2024, ora 09:00
Actualizat: 06.10.2024, ora 17:02
- Portarul lui Dinamo, Adnan Golubovic, a vorbit în detaliu despre viața și cariera sa
- Născut la Ljubljana, în 1995, cu origini bosniace, el n-a ratat nici un meci oficial până acum în poarta „câinilor”.
Goalkeeperul de 29 de ani și-a povestit drumul plin de suișuiri și coborâșuri, presărat cu episoade dramatice.
Începuturile în Slovenia
În adolescență, Golubovic a jucat la câteva cluburi din capitala Sloveniei, apoi a ajuns la Olimpija Ljubljana, primul său contact cu un club din postura de fotbalist profesionist.
„Lucrurile nu erau în regulă la club în acea perioadă. Nu se știa nimic și nu era nicio conducere cu care să discutăm. Nu vedeam niciun viitor acolo. Le-am dat ceva timp să ia o decizie, dar nu mi-au dat niciun răspuns în privința contractului meu, așa că am plecat”, a spus Golubovic pentru planetnogomet.si.
A ajuns după câteva încercări la Domzale, tot în Slovenia, în 2015, dar acolo a avut din nou probleme: „Eram ca și titular, dar m-am accidentat și au adus un alt portar. Antrenorul mi-a spus că va conta pe mine, am revenit după accidentare, dar m-a trecut rezervă după o înfrângere, fără vreo explicație. Nu m-am putut împăca deloc cu această decizie”.
Golubovic a fost aproape de Chiajna: „Mi s-a părut puțin ciudat, dar am mers”
Adnan a reziliat cu Domzale și a plecat în vacanță în Bosnia: „Impresarul m-a sunat și mi-a spus să merg repede în Serbia, unde se pregătește o echipă din România (n.r. Concordia Chiajna). Ei și-au dat afară toți 3 portarii și au nevoie de un goalkeeper.
Mi s-a părut puțin ciudat, dar m-am urcat în mașină și am mers. Pe drum am condus 40 de km în direcția greșită, prin câmpuri și păduri. În cele din urmă am ajuns într-un sat unde mi s-au dat indicații.
Am ajuns la hotel, dar ceva era în neregulă. Nu mă aștepta nimeni, nu știa nimeni ce caut acolo. Mi-am rezervat o cameră de unul singur.
Un reprezentant al clubului mi-a spus apoi că au revenit la sentimente mai bune față de portarii lor și nu mai au nevoie de mine. Am revenit acasă pe cheltuiala mea”.
Jefuit în drum spre Matera
După experiența de la Domzale, s-a împământenit în Slovenia ideea că e un jucător problematic, așa că nu a fost căutat de nimeni de acolo. În vara lui 2017 a apărut o variantă din afară, din Serie C.
„Într-o zi, agentul m-a sunat și mi-a spus că are ceva interesant pentru mine în Italia. Știam cluburile mai mari, dar nu auzisem niciodată de orașul Matera. Am căutat puțin pe internet și am găsit doar poze cu arhitectura din piatră, de parcă era în Evul Mediu.
Aveam doar o zi să mă decid, așa că i-am spus să-mi trimită contractul. Nu aveam o imprimantă acasă, așa că m-am dus la un fotocopiator din oraș, unde am tipărit contractul, l-am semnat, l-am scanat și l-am trimis înapoi - totul fără să știu în ce mă bag”, rememorează Golubovic.
Am venit acasă și le-am spus părinților mei că merg în sudul Italiei. Au fost șocați, amândoi au început să mă întrebe dacă sunt normal, dacă îmi folosesc capul, ce fac cu viața mea și, bineînțeles, că nu aveam voie să merg nicăieri. Dar era prea târziu – cumva i-am convins că a fost semnat contractul și că mă vor da în judecată dacă nu merg Adnan Golubovic
A condus un Fiat 500 spre Italia și s-a oprit la o benzinărie de pe drum, în Foggia. Acolo, fotbalistul a fost jefuit: i-a fost furat portofelul, cu toate actele, banii și cardurile. A rămas doar cu pașaportul, care era în altă parte.
L-a sunat imediat pe antrenor și i-a spus ce a pățit, acesta i-a dat adresa lui și indicații de orientare.
„Am ajuns acolo cu ultimele picături de combustibil. Antrenorul m-a certat, apoi mi-a dat 50 de euro și ceva de mâncare.
Nu le-am spus nimic alor mei. Chiar nu aveam nevoie de clasicul «Ți-am spus eu!». Mama și tata vor afla despre această poveste abia când vor citi acest interviu”.
Finanțat de prieteni
Adnan s-a trezit în Italia fără resurse financiare și fără sprijin. A supraviețuit primelor trei luni doar cu ajutorul prietenilor, care i-au trimis bani prin Western Union. Pentru că nu a vrut să spună familiei ce i se întâmplă, a trebuit să trăiască practic fără venituri proprii.
„Abia după trei luni antrenorul mi-a dat câteva zile libere ca să mă pot întoarce la Ljubljana, să-mi fac acte noi și carduri bancare, ceea ce mi-a permis să deschid și un cont bancar italian și să încep, în sfârșit, să-mi primesc salariul”.
Dorit în Serie B, a ajuns să fie amenințat de propriii șefi
Datorită evoluțiilor excelente, Golubovic a fost în pole position pentru un transfer în Serie B.
„În timpul unuia dintre meciuri m-am accidentat la picior în timp ce apăram un penalty, din cauza terenului prost. Piciorul drept mi s-a blocat în noroi și am auzit o trosnitură”.
Diagnosticul a fost o leziune de menisc și ligament încrucișat, care necesita în mod normal o recuperare lungă.
Clubul a vrut însă să facă bani de pe urma lui, așa că a ascuns accidentarea și a forțat o recuperare rapidă și un transfer.
Antrenorul său de la Matera a mers la Catanzaro, tot în Serie C, și a vrut să-l ia cu el acolo. Adnan a refuzat alte opțiuni mai bune, unde ar fi plecat din postura de rezervă, și a acceptat varianta în care era titular, în Calabria.
A fost suspus unei vizite medicale amănunțite, cu 3 doctori care nu au observat nicio problemă la genunchiul la care nu făcuse recuperare, ci doar i se „curățaseră” ligamentele.
„Ceea ce am trăit la Roma mă bântuie și astăzi”
După primele 5 meciuri a suferit un șoc la un antrenament: o nouă trosnitură și genunchiul a cedat. De data aceasta cel stâng.
Medicul clubului l-a asigurat că nu este nimic grav, dar l-a trimis totuși la un specialist la Roma.
„Ceea ce am trăit la Roma mă bântuie și astăzi”, își amintește Adnan. „M-am accidentat la piciorul stâng la antrenament, iar doctorul începe să examineze piciorul drept și îmi spune că este ceva grav acolo. I-am zis că piciorul drept este sănătos și că piciorul stâng a fost cel accidentat”.
Concluzia primită de portar la clinica din capitala Italiei: ligamentele încrucișate ale ambilor genunchi sunt complet distruse și va fi nevoie să urmeze 10 luni de reabilitare pentru a reveni la normal. „Aici s-a prăbușit lumea mea”.
Clubul a vrut să-i rezilieze imediat contractul, considerând că a fost înșelat de jucător, care a venit accidentat grav, însă portarul nu a fost de acord. S-a închis în camera de hotel și și-a oprit telefonul mobil.
După ceva timp a fost sunat pe fix de la recepție și i s-a spus că e așteptat jos de 3 persoane. A coborât, cei trei i-au dat timp să se pregătească și apoi l-au condus la birourile clubului calabrez, unde îl aștepta un grup și mai mare de oameni.
„Ei erau 10 și eu singur”
Adnan a fost confruntat de președintele clubului, de cei 3 oameni de la hotel și de alți șase bărbați, care l-au acuzat că ar fi mințit în legătură cu accidentările sale și că „fura” bani de la club, încasând salariul fără să fi dezvăluit problemele de care suferea.
„Ei erau 10 și eu singur. Recunosc că am fost șocat și mai ales speriat, dar în același timp mi-a fost clar în ce direcție va merge treaba”, spune goalkeeperul.
I-au cerut din nou să semneze rezilierea contractului. A încercat să le explice că nu a mințit și că nu a fost vina lui că a fost accidentat, dar totul a fost în zadar. Rămas fără altă opțiune, a ajuns să rupă colaborarea și să se întoarcă acasă: „În acel moment speram doar că-mi voi păstra capul!”.
A ajuns să livreze mâncare în Ljubljana
Președintele lui Catanzaro i-a promis că va acoperi toate costurile de reabilitare și că va putea alege unde va fi operat, dacă reziliază.
„Naiv, am crezut promisiunea, dar când s-a ajuns în acel punct, m-au ignorat și nu m-au mai contactat niciodată”. Așa că a trebuit să lupte singur pentru sănătatea sa. Și-a cheltuit toate economiile pentru a reveni pe teren: „Voiam doar să continui să joc fotbal”.
După ce s-a întors acasă, dezamăgit și fără viitor, a urmat o perioadă dificilă. S-a angajat ca livrator de mâncare, deoarece avea nevoie de bani pentru a supraviețui.
„Acea perioadă a fost cea mai întunecată din viața mea”, spune el fără ezitare. În urmă cu câteva luni, avea ca obiectiv o carieră strălucitoare în Italia, acum livra pizza prin Ljubljana: „Cu tot respectul pentru această meserie, dar nu era calea pe care mi-am imaginat-o, ceea ce mi-am dorit. Dar pur și simplu aveam nevoie de bani pentru a supraviețui…”.
S-a antrenat singur, pentru că nu avea bani de antrenor. A fost căutat ulterior, culmea, de clubul care l-a dat afară, Catanzaro, care i-a spus că poate reveni ca rezervă, dacă s-a recuperat după accidentare: „Desigur că nu am acceptat așa ceva”.
„Fotbalul a fost complet pierdut pentru mine din acel moment”
A ajuns la Vis Pesaro, în 2019: „La Pesaro era un teren cu iarbă artificială, care a fost un obstacol pentru mine, din cauza genunchilor. Am apărat primele meciuri, dar nu eram bine mental, totul a fost un pic prea mult pentru mine.
Am greșit într-un meci, antrenorul m-a înlocuit la pauză și, din această cauză, fotbalul a fost complet pierdut pentru mine din acel moment, dacă pot să spun așa. Am atins limita de jos, iar luni de zile după aceea am încercat să fiu dat afară de la club”.
În următoarea perioadă de transferuri a avut șansa de a merge la Sloboda Tuzla, în 2020, în Bosnia: „Am plecat imediat. Aveam nevoie de ceva nou, proaspăt, trebuia să plec din Italia. S-a dovedit a fi decizia corectă”.
Golubovic a apărat foarte bine în Bosnia şi a devenit chiar deţinătorul recordului în campionat la numărul de penalty-uri apărate.
Golubovic reclamă influența pariurilor și a politicii în fotbal
Adnan și-a continuat cariera la Koper, în 2021: „Am vrut să mă întorc în Slovenia. Sunt prea multe lucruri care nu țin de fotbal în Bosnia, de la arbitri părtinitori la influența caselor de pariuri și mai ales a politicii.
Când una dintre cele trei deține puterea în fotbal, anumite cluburi sunt mereu împinse spre titlu”.
„A fost grozav la Koper. Am câștigat Cupa, condițiile din Slovenia au fost excelente și eu am devenit un jucător mai bun, mi-am îmbunătățit mai ales jocul de picior”.
În 2023 a primit o ofertă de la „gigantul român Dinamo București”, după cum îi numesc slovenii pe roș-albi în interviul cu Adnan.
„Samir Handanović are meritul că m-a luat Dinamo. Mi-au spus că cineva din club îl cunoaște pe Handanović (n.r. antrenorul portarilor de la Dinamo, Alessandro Caparco), așa că l-au contactat și au întrebat despre mine.
Samir a spus că, dacă nu aș fi avut probleme cu accidentările în ultimii ani, m-ar urmări acum într-una dintre ligile de top și că ar trebui să fie fericiți dacă reușesc să mă aducă”.
„Suntem capabili să realizăm mai mult la Dinamo”
„Când am început la Dinamo, eram pierduți, nici nu știam de unde ne loveau. Suporterii ne-au dat energie și motivație de la meci la meci. Datorită lor ne-am ridicat și am ajuns unde suntem.
La început am vrut să fim într-o zonă de siguranță în clasament, dar acum vedem că suntem capabili să realizăm mai mult. Suntem în jumătatea superioară a clasamentului!”.
Adnan Golubovic spune că Liga 1 este de departe cea mai dură dintre toate cele în care a jucat. El subliniază calitatea individuală ridicată a jucătorilor și jocul predominant fizic, care necesită în mod clar forță și rezistență din partea fotbaliștilor:
„Atmosfera de pe stadioane este mereu electrizantă, mai ales pentru noi pentru că suntem unul dintre marile cluburi.
La meciurile din deplasare, suntem adesea întâmpinați cu ostilitate, iar atmosfera de pe stadion îți dă imediat de înțeles că nu ești binevenit.
În marele derby românesc împotriva Stelei au fost chiar torțe zburând spre mine, dar nimic mai rău de-atât”.
Golubovic, fan Brașov și Bran
Dintre orașele și obiectivele românești, a fost cel mai impresionat de Brașov și de Castelul Bran.
Golubović subliniază că infrastructura autostrăzilor din România nu este cea mai bună, motiv pentru care echipa merge la unele meciuri din deplasare cu avionul.
Cu toate acestea, el crede că România are un potențial mare și se dezvoltă încet, într-un mediu european stabil: „A fost în strânsoarea comunismului prea mult timp”.
- Traducere și adaptare de pe planetnogomet.si
