- Se recompensează corect randamentul și performanța în fotbalul nostru?
- Cel mai bun jucător nu e între primii 10 cel mai bine plătiți din întreg domeniul
- Olaru, de departe MVP-ul campionatului, are doar 60% din câștigurile șefului LPF și nu primește nici măcar jumătate din cât are cel mai bine plătit jucător din Superligă
Răzvan Burleanu a fost reales în Comisia FIFA până în 2029, post pentru care primește anual 250.000 de euro. Acestui venit i se mai adaugă salariul de la FRF, care în 2024 a fost, conform declarației lui de avere, de 8.300 de euro pe lună. Plus ceva mărunțiș de la UEFA, câteva mii bune de euro.
Șeful FRF ajunge astfel la câștiguri lunare de aproape 30.000 euro net. E mult? E puțin? E meritat? FRF nu e o instituție de stat, consumă ce produce singură. Și în ultimii ani a produs din ce în ce mai mult. Și performanțe sportive, dar și ca număr de sponsori atrași în parteneriate.
Iar președintele câștigă grosul veniturilor din funcția de la FIFA, care e însă condiționată de cea de la Casa Fotbalului. Și dacă Burleanu a ajuns să fie votat în unanimitate înseamnă că tot fotbalul nostru, fără excepție, e de acord cu banii pe care acesta îi încasează lunar.
Olaru versus șefii din birouri
Problema apare atunci când cel mai bun fotbalist din campionatul intern ajunge să câștige mult sub șefii fotbalului și să nu fie nici măcar în primii 10, indiferent de capitol.
Darius Olaru e, iar această idee nu cred că ar putea fi contestată cu argumente solide nici măcar de rivalii FCSB, cel mai valoros jucător din Liga 1.
Olaru câștigă 20.000 de euro net. Cu 33% sub ceea ce are Burleanu.
Și mai ieșit din comun e faptul că mijlocașul roș-albaștrilor nu se regăsește între primele 10 nume din fotbalul românesc cu cele mai mari venituri. Nici în 2024, nici ca medie pe ultimii 2 ani.
Președintele invizibil cu salariu astronomic
Cel mai mare salariu dintre cei care activează acum în România îl deține Mitriță. Jucătorul Craiovei are nu mai puțin de 50.000 de euro lunar! Olaru nu e nici măcar la jumătate din acest nivel.
A doilea, după Mitriță, e președintele LPF, Gino Iorgulescu. Media lui salarială e la un nivel fantastic pentru cineva care nu e nici fotbalist, dar nici antrenor.
Se apropie de 34.000 de euro pe lună în ultimii 2 ani, ceea ce înseamnă că trece de 400.000 de euro pe an. Rezultă o comparație șocantă: Gino are cu peste 65% mai mult decât Olaru.
Topul celor mai bine plătiți oameni din fotbalul românesc
NUME | FUNCȚIE | CÂȘTIG ANUAL (euro) |
Alexandru Mitriță | fotbalist | 600.000 |
Gino Iorgulescu | președinte LPF | 403.000 |
Vlad Chiricheș | fotbalist | 400.000 |
Clinton N’Jie | fotbalist | 400.000 |
Dan Petrescu | antrenor | 360.000 |
Răzvan Burleanu | președinte FRF | 350.000 |
Alex Dobre | fotbalist | 350.000 |
Mircea Lucescu | selecționer | 325.000 |
Florin Tănase | fotbalist | 300.000 |
Daniel Bîrligea | fotbalist | 300.000 |
La unii dintre cei care se regăsesc în acest tabel e cumulat salariul din acest sezon cu prima de instalare pe care au încasat-o.
Așa se ajunge ca N’Jie și Dobre să-l surclaseze pe Olaru, deși ei evoluează la un club care are ca obiectiv accesul în play-off.
Asta în vreme ce Darius e deja în al 6-lea sezon la FCSB, e campion en-titre, a bifat un parcurs excelent în Europa în acest an, iar în vara lui 2024 a mers la Euro cu echipa națională.
E doar unul dintre paradoxurile greu de explicat ale unui fotbal care pare oropsit, care se plânge de sărăcie, dar care, de fapt, are suficient de mulți bani.
Nu resursele financiare lipsesc, problema este că fotbalul nu s-a reformat suficient de mult pentru a plăti doar în funcție de competențe, de randament.
Celebrul „ca la noi la nimeni”
Când Gino Iorgulescu ajunge să câștige mai bine decât Olaru și Mircea Lucescu, nefăcând aproape nimic pentru a dezvolta competiția internă, atunci înseamnă că valorile fotbalului se măsoară într-un mod foarte ciudat.
La alții nu e la fel ca la noi. Haaland are cel mai mare salariu în Anglia, Mbappe e numărul 1 la bani în Spania.
Chiar dacă în multe dintre aceste cazuri vorbim de bani privați sau de o Ligă Profesionistă, chiar dacă e vina lui Gigi Becali pentru salariul indecent de mic, comparativ cu al altora din tabelul de mai sus, pe care îl are Olaru, concluzia e aceeași.
Cel mai bun nu câștigă cel mai mult. De fapt, nu e nici măcar printre cel mai bine plătiți. Și acest lucru nu-i deloc corect.