- O Federație care a făcut multe prostii în anii precedenți a reușit acum ceva ce merită aplauze: să-l aducă pe Mircea Lucescu selecționer
- FRF și Răzvan Burleanu și-au primit porția meritată de critici pentru că în trecut au dat rateuri și au comis gafe, dar acum e momentul să-i felicităm
- Negocierile cu Hagi și aducerea lui Mircea Lucescu sunt decizii pentru care FRF șterge multe dintre erorile comise până acum
- Lucescu a fost ani la rând ignorat de Mircea Sandu, iar singurii care au avut de pierdut au fost fotbalul românesc și suporterii acestuia
- Astăzi, FRF și Burleanu procedează corect deschizând negocieri cu primii cei mai îndreptățiți doi oameni să preia naționala
Mircea Lucescu e noul selecționer al României. E o știre pe care mulți dintre iubitorii de fotbal de la noi din țară au îmbătrânit tot așteptînd-o. O știre pe care fotbalul nostru o așteaptă de măcar 25 de ani. Mereu însă, intervenea ceva. Ba nea Mircea era ocolit, ba el era sub contract.
FRF a decis în interesul fotbalului
Anii au trecut, Lucescu a îmbătrânit și chiar și optimiștii își pierduseră speranța că naționala va mai fi antrenată de el. Și iată că această zi a sosit. Iar pentru acest lucru, FRF merită felicitată.
Au fost multe decizii în trecut pentru care FRF și-a meritat toate criticile pe care le-a primit. Acum însă, ar trebui să recunoaștem, iar eu o fac fără nici o problemă, FRF s-a comportat profesionist și exclusiv în interesul echipei naționalei și al fotbalului.
Am scris în urmă cu fix două săptămâni cum cred că ar trebui să arate ordinea în care Federația să negocieze pentru postul de selecționer. Și ierarhia primilor 6, raportat la performanțe, experiență, anvergură, impact, imagine, absolut tot ce are nevoie un selecționer, era așa:
- Mircea Lucescu
- Gheorghe Hagi
- Ladislau Boloni
- Răzvan Lucescu
- Cosmin Olăroiu
- Dan Petrescu
Oamenii au votat pentru Lucescu și Hagi. Și FRF la fel
FRF a mers fix la primii doi. Prima dată la Hagi, care a refuzat. Apoi, la Mircea Lucescu. La care nu a acționat nici 0,001% orgoliul că a fost a doua soluție. Într-un sondaj pe GOLAZO.ro, dintre cei 6, cititorii au votat pe cine cred ei că merită cel mai mult postul de selecționer. Rezultatele:
- Mircea Lucescu 47%
- Gheorghe Hagi 18%
- Cosmin Olăroiu 12%
- Ladislau Boloni 11%
- Răzvan Lucescu 7%
- Dan Petrescu 5%
Oamenii au văzut la fel: Lucescu și Hagi au adunat două treimi din voturi. Iar FRF a acționat în aceeași direcție. E o foarte mare bilă albă în dreptul celor care se află acum la Casa Fotbalului.
Diferența Burleanu - Mircea Sandu
La câtă putere, forță și influență au, șefii FRF ar fi putut alege orice. Chiar orice, nu-și riscau deloc funcțiile și viitorul. Dar au decis în interesul fotbalului românesc. Sigur, se poate ca naționala să nu aibă rezultate cu Lucescu selecționer. Dar decizia de azi respectă criteriile de valoare și de competență.
Ce s-a întâmplat în ultimele 10 zile mai demonstrează ceva, tot în favoarea Federației. Și anume că discuțiile și negocierile cu Hagi și Lucescu au fost reale.
Deși au fost destule voci care, poate doar din dorința de a denigra Federația, au spus că Burleanu și Stoichiță l-au instalat deja pe Mutu.
În plus, ceea ce s-a întâmplat acum confirmă și că în urmă cu 2 ani și jumătate, după plecarea lui Rădoi, intențiile FRF chiar au fost reale în privința lui Hagi, Răzvan Lucescu, Dan Petrescu și Boloni.
Recent, l-am avut invitat la podcast pe Mircea Sandu. Fostul președinte a dezvăluit de ce, la un moment dat, varianta Mircea Lucescu selecționer a căzut în mandatul său.
“Un membru al Comitetului Executiv de la acel moment, care lucrase cu Lucescu, mi-a zis că dacă îl pun pe Lucescu, putem să plecăm noi, ceilalți din FRF. Nu știu ce a vrut să spună”, a declarat Mircea Sandu.
Fostul șef al FRF poartă vină pentru multe decizii greșite. Una dintre ele e că l-a ocolit pe Lucescu. Nu l-a vrut, pentru că dacă l-ar fi vrut, nea Mircea ar fi fost selecționer mult mai devreme. E bine însă și mai târziu decât niciodată.
A ratat Mondialul din Mexic. Ne poate duce la Mondialul din Mexic
După 38 de ani, Luce revine la națională. A plecat când în România dictau comuniștii, securiștii și familia Ceaușescu. Se întoarce când suntem în Uniunea Europeană și când ne pregătim de alegeri libere.
A fost îndepărtat și pentru că a ratat într-un mod dramatic și nedrept o calificare la Mondialul din Mexic. Revine înaintea unei campanii tot pentru un Mondial, care va avea meciuri inclusiv în Mexic.
E o provocare fantastică, după aproape 40 de ani (PATRUZECI), pentru un om care a refuzat mereu să trăiască viața și altfel decât prin fotbal.
Lucescu a fost mare, Lucescu a avut și eșecuri, unele chiar umilitoare.
Nea Mircea a întreținut polemici de zeci de ani, dar a și urcat rivalități la rang de artă, exemplul duelului Steaua - Dinamo din a doua jumătate a anilor ‘80. A făcut o obsesie din modul în care e arbitrat, dar și din a-și aroga merite pentru aproape orice.
A antrenat însă aproape neîncetat vreme de 45 de ani, a câștigat zeci de trofee și a bifat peste 1.600 de meciuri ca tehnician. Și doar să numeri până la 1.600 e obositor, dar să construiești ceva cu migală, răbdare, suferință și motivație în atâtea meciuri? Fantastic.
Ne bucurăm să-l avem pe Lucescu, dar nu-l vom menaja
Să salutăm revenirea la echipa națională a lui Mircea Lucescu. Nu-l vom menaja dacă va greși, îl vom critica atunci când vom considera că trebuie criticat, așa cum am procedat cu absolut toți selecționerii.
Până atunci însă, să ne bucurăm că îl vom avea în fruntea celei mai importante echipe din fotbalul românesc pe omul care merita de multă vreme acest statut. Și să zicem bravo în direcția FRF!